Pentru cei care au rãmas pe scaune aºteptând ca filmul sã continue cele trei
ore de proiecþie li s-au pãrut doar introducerea, un fel de aperitiv la o masã
copioasã, ºi frustrarea resimþitã din cauza tãieturii nefericite a finalului
nu a fãcut decât sã incite la cãutãri pe internet dupã urma siturilor dedicate
acestei fascinante mitologii generate de J.R.R. Tolkien. Ca sã vã scutesc de
cãutãri prea multe vã invit sã facem o excursie în aceastã lume mirificã cu
admiratori fanatici ºi realizãri, uneori, pe mãsurã.
Sã începem
cu filmul
Un sit impecabil fãcut prin complexitate ºi abordare. Având douã versiuni, una
pentru cei nu prea amatori de flash, cealaltã cu plug-in-ul în funcþiune ºi
detectare automatã a lui, paginile vã stau la dispoziþie cu cele mai interesante
informaþii cu privire la producerea acestui film. Mici imagini, dar ºi filme
pentru vizitatorii rãbdãtori sau cu o "þeavã" mai bunã, ilustreazã tot parcursul
realizãrii inclusiv modalitãþile de construire a decorurilor sau de abordare
a costumelor personajelor.
Avem la dispoziþie trei secþiuni. Prima este dedicatã filmului ºi conþine informaþii despre actori, realizatori, personaje, inclusiv limbajul folosit (limba elfilor, dar ºi accentele specifice fiecãruia). Este foarte interesant din punct de vedere al concepþiei acestui sit faptul cã nu s-a fãcut o economie de legãturi care sã permitã vizitatorului treceri rapide de la o informaþie la alta. Din câte mi-am dat seama nu a fost uitat nimeni, persoanã sau colectiv, ºi astfel putem sã aflãm toate amãnuntele interesante despre participanþii la acest proiect foarte ambiþios. Cea de a doua secþiune se referã la legendã ºi aici poþi gãsi o sumã importantã de imagini. Poate cel mai interesant spaþiu este acordat hãrþii interactive.
Harta
nu este doar un desen pe care te poþi plimba sus jos, nord sud, mare mic, ci
ºi legãtura la o bazã de date privind povestea în sine. Gãsim aici explicaþii
despre locuri, culturi, personaje, ºi ele la rândul lor aflate într-o reþea
bine pusã la punct, astfel încât poþi afla foarte repede ce te intereseazã fãrã
a fi nevoit sã parcurgi paginile din urmã. Tot la aceastã secþiune, se pot descãrca
diferite savescreen-uri, fundaluri, pictograme sau chiar harta interactivã pentru
uzul pe Palm sau Pocket PC. Cea de a treia secþiune este pentru înrãiþi. Un
magazin de suveniruri, mostre din banda sonorã, imagini video, legãturi la diferite
forumuri de discuþii, iatã lucruri demne de scormonit.
Situl meritã a fi vãzut de cãtre oricine, mai ales de cei care doresc sã înveþe,
pentru cã este o experienþã interesantã în ceea ce priveºte completitudinea,
modul de realizarea al interfeþei, dinamic ºi extrem de minuþios, în acelaºi
timp fiind elegant ºi perfect lizibil.
www.lordoftherings.net
Situl
inelelor
Lumea lui J.R.R. Toalkien este un sit dedicat siturilor dedicate...:-) Interesul
este de fapt în a gãsi situri noi nu neapãrat folosind motoarele de cãutare,
ci pagini care sã-þi dea posibilitatea de a fi la zi cu noutãþile din lumea
virtualã a siturilor pe aceastã temã. Avem trei posibilitãþi de parcurs, dupã
popularitate, dupã categorie sau dupã calitate. Se pot înscrie astfel situri
ce urmeazã ca dupã validarea lor ca membri sã fie plasate într-un clasament
oarecare conform unui vot înregistrat aici. La data când scriu acest articol
sunt 271 de membrii, dar ei nu sunt chiar toþi cei existenþi la aceastã orã
în internet.
Situl
nu este pretenþios, este doar corect fãcut fãrã a excela în graficã, el dorindu-se
doar un ghid. De altfel în afarã de un forum sau niºte trimiteri la situri de
cumpãrat jucãrii sau vizionat afiºe nu avem mai nimic. De aici se poate pleca
mai departe.
www.tolkienworld.com
Cel mai popular
Am purces la drum alegând cel mai populat din siturile lumii lui Tolkien. În
sfârºit aici
gãsim o enciclopedie a mitologiei tolkiene. Din pãcate, deºi are foarte multe
intrãri, unele lucruri esenþiale nu le veþi gãsi aici. Eu am încercat sã gãsesc
definiþia unui hobbit ºi mi s-a rãspuns cã încã nu e gata... În schim altele,
mai ales numele personajelor, sunt tratate pe larg cu trimiteri la colaterali.
Mi-a plãcut interfaþa, în tonul legendelor, ºi modul discret de a plasa butonul
de votare, fãrã obligaþie ºi fãrã scoatere de ochi. Poate acesta e motivul pentru
care este cel mai popular sit.
Pe lângã enciclopedie mai avem rezumate ample ale cãrþilor, o cronologie foarte
detaliatã, o listã a tuturor cãrþilor lui Tolkien, un script de scriere în tengwar
(atenþie la descãrcarea fonturilor necesare), generatoare de nume de hobiþi,
elfi, pitici sau ce vã simþiþi, articole ºi diferite jocuri sau desene. Desigur
cã un concurs de întrebãri cu privire la aceastã lume legendarã nu putea sã
lipseascã, precum ºi un forum sau un loc de pãlãvrãgit. Una peste alta situl
este amplu cu multe informaþii ºi meritã a fi luat în considerare.
www.barrowdowns.com
Cel
mai cel mai
Poate cel mai lucrat sit din punct de vedere multimedia. Spun poate pentru cã
nu întotdeauna poþi gãsi ceea ce te intereseazã ºi am dus dorul unei hãrþi generale
a locurilor legendei. Existã una doar pentru trilogie, nu ºi pentru prima carte
din serie, The Hobbit, ºi nici pentru postume. De altfel nici aceasta nu este
completã având deseori inscripþia "comming soon". Altfel butoane interesante,
graficã bine închegatã, dar cu lacune mari privind informaþia necesarã. Un lucru
care mi-a plãcut este calendarul original de la noutãþi.
Sex-shop vibratoare
Ghid
interactiv
Sau Enciclopedia Ardei. "Arda" este numele lumii elfilor în limba lor. Situl
este un proiect personal ºi este de altfel câºtigãtorul concursul siturilor
dedicate operei lui Tolkien în poratalul Yahoo. mult mai puþin spectaculos din
punct de vedere al soluþiei alese (frames), dar mult mai important din punct
de vedere al informaþiei. Nefiind un ambiþios, autorul nu a încercat sã facã
un sit valabil pentru orice cerinþã. În schimb a binevoit sã punã o paginã cu
restricþiile ºi modul de funcþionare, ceea ce dorim ºi altora pentru a fi feriþi
de surprize.
Cum nu interfaþa, corectã dacã nu interesantã, este obiectivul acestui sit,
vã voi spune de ce am ales sã-l prezint. Dupã cum spuneam informaþia este aici
principala cauzã. poate cel mai complet sit de nume, poate cea mai bunã reþea
de informaþii ºi fãrã discuþii cele mai bune hãrþi interactive. Legãturile încruciºate
sunt prezente peste tot în articole, în fiºe ºi în indexurile tematice. 2244
de intrãri, dintre care 504 cu definiþii exhaustive. Pe lângã indexul alfabetic
putem accesa indexul lacurilor sau al cetãþilor. Avem la dispoziþie ºi o listã
a diferenþelor dintre film ºi carte, desigur cu legãturi încruciºate. E adevãrat
cã imagistica este slabã, dar la cantitatea de date prezentã nu cred cã putem
sã avem pretenþii ºi de foarte multe imagini. Îmi este clar cã pentru un împãtimit,
o astfel de enciclopedie (cu trimitere ºi la una în francezã) este absolut necesarã
pentru a avea o referinþã de cãpãtâi. O listã completã (sper) a siturilor tolkiene
poate fi deasemenea gãsitã aici.
www.glyphweb.com/arda/default.htm
Agenþia
de ªtiri
Un subiect atât de vast nu putea sã nu aibã ºi o agenþie de ºtiri proprie. Tot
ce vã închipuiþi cã are CNN-ul veþi primi ºi aici. În primul rând scrisori de
noutãþi cu peste 6500 de abonaþi. ªtirile se actualizeazã zilnic. Cãutãrile
se fac pe bazã de cuvinte cheie. Votãri interactive cu privire la film vã vor
da posibilitatea sã vã spuneþi pãrerea despre prima serie. Urmãtoarele oricum
sunt anunþate la urmãtoarele Crãciunuri. Cum unui sit de senzaþie îi stã bine
cu bombele mediatice avem la dispoziþie rapoarte de spion cu cele mai controversate
ºtiri ºi comentarii. De exemplu în interviul dat de Orlando Bloom în revista
germanã Bravo, acesta ar fi spus cã...
www.theonering.net
Limba
Dupã cum aþi ºi auzit în film unul din cele mai interesante aspecte ale mitologiei
tolkiene este lingvistica. Sunt nenumãrate siturile care de-a lungul vremii
s-au ocupat cu acest interesant aspect. Unul dintre aceastea, deºi e departe
de a arãta foarte frumos sau a fi la înãlþime din punct de vedere tehnic, este
www.geocities.com/Athens/Parthenon/9902/.
Îl semnalez în primul rând pentru cã autoarea este o adevãratã pasionatã a lingvisticii
specifice ºi, de ce nu, o specialistã. Aveþi la dispoziþie pe lângã lista limbilor
vorbite, alfabetele folosite ºi ghiduri de pronunþie. De altfel se pare cã aici
siturile personale devin foarte productive. Un alt loc este www.uib.no/People/hnohf/
unde prezentãrile sunt foarte complete, inclusiv date istorice, înþelegând prin
istorie parcursul anilor din imaginaþia lui J.R.R. Tolkien.
În loc de încheiere
ªi mai sunt foarte multe. Despre comunitatea strânsã în jurul acestei minunate
mitologii se pot scrie cãrþi, la fel cum se scriu acum studii importante despre
poveºtile acestei lumi. Internetul cred cã a fost ocazia unicã ºi excepþionalã
care a legat oameni din felurite locuri sub o singurã flamurã. O sã rãmâneþi
uimiþi ce arie de rãspândire are în lumea realã aceastã comunitate, poate cea
mai importantã existentã la ora actualã. Oricum ar fi sã luãm filmul, reuºit
sau nu, 13 nominalizãri este totuºi un succes, lumea elfilor, hobiþilor, piticilor,
orcilor ºi altor asemenea fiinþe fantastice ne rãmâne în suflet ca visul nostru
de mai bine indiferent de cât de tineri suntem.
O sã-mi fac obiceiul de a comenta diferite situri globale, aºa-numitele portaluri,
mãcar o datã pe an. Motivul e simplu. Nu cred cã la acest nivel de dezvoltare
a internetului în patria noastrã cineva cât de cât serios, nu cã alþii ar fi
neserioºi, are cutezanþa de a construi un astfel de întreprindere complexã ºi
ambiþioasã care sã acopere cel puþin un domeniu de activitate. Ce ar trebui
sã conþinã un portal pentru a avea ºansa ca titulatura sã nu fie vorbã-n vânt?
În primul rând, o colecþie de legãturi la cât mai multe situri din domeniul
respectiv. Dacã este un portal general va trebui sã deþinã o sumã bunã de astfel
de referiri din mai multe sfere de activitate, grupate ºi ierarhizate cât mai
sugestiv pentru a uºura cãutarea. Dacã la început orice motor de cãutare se
dorea a fi un portal, acum nu se mai poate vorbi de o funcþie unicã. O altã
caracteristicã importantã este furnizarea de ºtiri. Din moment ce se doreºte
ca intrarea în internet sã fie prin situl respectiv, trebuie asigurat cetãþeanul
de un minimum de veºti proaspete, care sã-l facã sã nu mai caute creanga prin
tot felul de alte situri. Apoi diferite utilitãþi de tip chat, forum, poºtã
electronicã ºi alte asemenea adãugiri care sã satisfacã necesitãþile vizitatorului.
Nu e simplu mai ales cã o multitudine de astfel de fucþiuni are ºi un revers
din punct de vedere funcþionare. Nu e uºor sã construieºti ceva care sã se încarce
relativ repede ºi sã te trimitã urgent unde doreºti.
Precizez de la început cã nu am fãcut o listã completã, nu am cum ºi nici nu
mi se pare de o importanþã capitalã. Încerc doar sã semnalez probleme ºi cerinþe
unor jucãtori majori. Cei care nu sunt pomeniþi au ocazia sã se considere excepþionali,
deºi eu nu m-aº baza pe aceasta. De limba românã nu vorbesc pentru cã este o
boalã generalã. Nu avem capacitatea de a dori sã vorbim în propria limbã ºi
preferãm false scuze tehnice. Mai grav e cã am primit astfel de demonstraþii
de la programatori, de la care ai pretenþia cã rezolvã problemele, nu inventeazã
unele inexistente. În consecinþã am scãzut din start aprecierile. O fi marfã
sã vorbeºti cu bãiat de bãiat, dar nu cred cã o revistã scrisã-n romglezã v-ar
plãcea.
Ne vom ocupa de marile portaluri româneºti la ora aceasta, nu pentru cã nu le-aþi
ºti, dar pentru cã evoluþia lor este un barometru destul de precis în ceea ce
priveºte stadiul actual al spaþiului .ro. Existã ºi unele astfel de situri dedicate
unor domenii, dar multe dintre ele sunt încã la început ºi cam scârþâie la capitolul
conþinut.
Deci sã deschidem poarta...
Romania
Online
O evoluþie mult mai rapidã decât credeam. Dupã problemele de încãrcare de la
apariþie, situl a devenit rapid ºi echilibrat. ªtirile sunt de la BBC, avem
ºi horoscop, nu am nimic împotrivã, prognozã meteo în mai multe oraºe, poate
se mai adãugã pe parcurs ºi o hartã sau amãnunte, revista presei, diferite sondaje,
programul tv, programul cinematografelor ºi recomandãri de filme etc. Situl
este reuºit din punctul de vedere al designului ºi are o sumedenie de lucruri
utile. Mi-a plãcut în special faptul cã este aerisit ºi foarte plãcut la vedere.
Utilitãþile sunt bine alese ºi pot fi un sumar de bazã pentru oricine ce doreºte
sã construiascã un astfel de sit. Existã unele minusuri ce pot fi îndreptate
destul de uºor. În primul rând unele dintre ferestrele ce se deschid la o mãrime
fixã ºi care nu permit redimensionarea. De aici avem neplãcerea de a fi devoiþi
sã derulãm stânga-dreapta, ceea ce nu este tocmai folositor. O altã problemã,
o semnalez aici deºi e general valabilã, ar fi cea a siturilor moarte sau cu
erori de transmisie.
Ar fi de preferat ca referirile la ele sã fie scoase dupã un timp. Apoi în
aceeaºi idee poate o sortare dupã un criteriu ales de autorii sitului ar face
bine, deoarece lipsa oricãrui criteriu încurcã la cãutare. Apoi dacã tot am
vorbit de horoscop ar fi indicat sa nu gasesc aceeaºi previziune douã zile la
rând.
Cel mai important sector al acestui portal este cel financiar. Excelent realizat,
cu ºtiri, date de ultimã orã privind atât cursul valutar cât ºi piaþa de capital,
informaþii utile pentru orice vizitator etc. Paginile bine grupate, pãstrând
stilul general al portalului, sunt bogate în informaþii ºi instrumente de lucru
cum ar fi convertor valutar, curs la o anumitã datã, cãutare de acþiune dupã
indice.
www.rol.ro
Kappa
Are cea mai bogatã colecþie de adrese de portaluri. Din pãcate aspectul grafic
lasã de dorit. În momentul parcurgerii unei categorii, dacã ai ºi norocul ca
aceasta sã fie bogatã, citirea devine un lucru anevoios, rândurile lungi ºi
dese fiind cheia marilor succese... Nici despre stil nu prea putem vorbi în
acest sit, senzaþia fiind una de lipsã de spaþiu ºi lipsa dorinþei de perfecþiune.
Deºi ºtirile la Rompress se pot citi cu diacritice, în fereastra ce îºi deruleazã
conþinutul acestea lipsesc, diacriticile desigur, nu ºtirile.
Punctul forte al sitului îl constituie prezenþa unui catalog al firmelor româneºti,
la data când scriu acest articol lista cuprinzând 4332 de firme. Spre deosebire
de pagina principalã a portalului, aici formele devin mai clare, aspectul mai
îngrijit ºi, ce e mai important, informaþia concisã ºi la obiect. Impresionantã
este ºi modalitatea în care a fost construitã cãutarea dupã diferite criterii
(localitate, denumire, clasã, activitate CAEN etc.). Existã chiar ºi o hartã
interactivã unde poþi accesa firmele dintr-un anumit judeþ. Mai mult decât atât
aceste pagini sunt la dispoziþia firmelor ce doresc sã aibã prezente datele
de contact pe internet. pe aceeaºi linie este ºi secþiune de pagini personale.
Aici se poate sã construieºti un sit personal simplu ºi elegant. Existã ºi diferite
moduri de a cãuta, inclusiv prin þara de locaþie sau dupã interesele afiºate.
Se mai poate rafina desigur aceastã cãutare, dar administratorii au destul de
mult de furcã la ºtergerea siturilor nepersonalizate.
Sunt mai multe utilitãþi existente pe situl acesta. Dintre ele am remarcat
dicþionarul explicativ al limbii engleze. Excelent din punct de vedere al timpului
de acces ºi al complexitãþii rãspunsului. Tot la paginile gãzduite de kappa
se aflã ºi diferite publicaþii. Din pãcate, neprevenit fiind, scrie doar Mozaicul
presei, nu am gãsit decât trei ziare, din care unul e oricum mai jos. Mã refer
la Ziarul personal. La fel ºi la starea vremii unde doar vreo cinci oraºe beneficiazã
de prognoza meteo.
www.kappa.ro
Alabala
...portocala spune vorba descântecului de v-aþi ascunselea. Nu ºtiu de ce, dar
nu-mi place sã vãd rafturi goale. Pesemne am rãmas de pe vremea anterioarã cu
o anumitã fobie la lipsuri. Aici categorii sunt, slavã Domnului, dar mã întreb
dacã nu ar fi fost normal ca sã existe ceva expus sã facã poftã ºi la alþii
sã se înscrie. Din moment ce existã opþiunea de a crea o categorie nu vãd de
ce se umple pagina cu subcategorii inutile. Nu am fãcut o numãrãtoare a celor
înscriºi, dar nu cred cã paginile goale aduc clienþi. tot aici mai e ceva. Practica,
de la Yahoo citire, ne învaþã cã subcategoriile din meniul principal pot fi
apelate direct.
Cinstit sã fiu aºa mi s-ar pãrea normal. În plus aici existã informaþia cam
câte situri sau firme sunt în aºteptarea includerii oficiale în baza de date.
Interesant mi-am spus ºi m-am uitat la subcategorie. Din pãcate am prostul obicei
de a-l pune pe Pristanda sã-ºi numere steagurile. restul sper cã-l bãnuiþi.
Douã la ºcoala de fete...
Mi-au plãcut în schimb jocurile interactive. Fiind un pasionat al sokobanului
mi-a fãcut plãcere sã îl gãsesc din nou, excelent realizat ºi foarte rapid.
la fel sau aproape la fel de bine realizat este ºi capitolul gastronomic. Spun
la fel de bine pentru cã existã totuºi niºte minusuri. De exemplu la inscriere
modul de preparare nu implicã numãrul de porþii, dar la afiºare cam asta e.
ªi iar am dat de minusul semnalat mai sus. Cauþi restaurante ºi gãseºti ioc...
Intenþia nu face casã bunã cu realizarea. Aºtept un anunþ când se mai umple...
O bilã albã pentru personalizarea sitului. Aici puteþi vizita o fotogalerie
sau sã participaþi la lucrãrile unui cenaclu literar. La acesta din urmã lipsa
diacriticelor joacã unele feste autorilor sitului. A se vedea "Concepte matematice
ºi filosofice în poezia lui Nichita Stãnescu". M-ar fi interesat dar din pãcate...
Nu ºtiu ce gândeºte autorul despre asta.
www.alabala.ro
Portal
Bun nume. ªi folositor. Îmi aduce aminte de Marchez. Am mai scris despre acest
sit. Pe scurt ºi-a gãsit un stil pe care îl cultivã ºi bine face. În cei câþiva
ani de când îl cunosc a evoluat, chiar dacã uneori sinuos. Pesemne preferã ocoliºurile.
Eu liniile directe. Dar sã lãsãm divagaþiile. Interfaþa graficã elegantã a fost
conceputã pentru o parcurgere rapidã ºi interesantã. Neajunsurile încep de la
numere. Nu le-am înþeles aºa cum nu le-am înþeles mai sus. Ce rost are sã scrii
patru ºi sã fie ºapte în realitate? Mult mai interesantã mi s-a pãrut sortarea
siturilor înscrise dupã numãrul de accese ce pãleacã de aici. Dar dacã într-un
loc greºeºti de ce nu ai face-o ºi aici. E de preferat ca vizitatorul sã nu
fie aiurit pentru cã nu va mai crede nimic.
Pe lângã eleganþa designului, pe care am amintit-o, de altfel cu toate minisiturile
derivate au o anumitã prestanþã ºi fineþe graficã, o altã caracteristicã importantã
o constituie informaþiile utilitare de tot felul, de la prefixele telefonice
pânã la adrese de bãnci nefalimentate încã. E un punct bun pentru un portal
unde tipul acesta de informaþie trebuie sã fie la îndemânã. Subsiturile de care
vorbeam sunt din ce în ce mai diverse. Culinarul ºi-a îmbunãtaþit forma de la
ultimul meu articol, Med-info este relativ nou, foarte util, mai ales cã am
gãsit un dicþionar, incomplet deocamdatã, dar destul de bogat. Am mai vãzut
Maºini, Kiosk, Analyzer, Recomandã. Informaþii foarte utile ºi o bunã aºezare
în paginã. Anumite lucruri îngreuneaºã afiºarea, cum ar fi de exemplu listele
enorme. poate ar fi fost o idee mai buna ca sã se înceapã cu mai puþin lãsând
clientul sã mãreascã numãrul de situri afiºate.
www.portal.ro
Bumerang
Am ºi eu o întrebare. Cine s-a gândit cã un articol, o ºtire, un text în general
trebuie sã fie centrate? Mi-a plãcut ideea cu minisitul pentru Oscar, mai complet
decât la alþii, dar centrarea textului este o catastrofã graficã dupã pãrerea
mea. Deºi existã o listã suficient de mare de adrese ale ziarelor ºi revistelor,
autorii paginilor au vrut sã fie excentrici ºi au folosit atributul center la
greu. Toate lucrurile erau astfel aliniate ºi dupã ceva vreme am renunþat sã
mai citesc ceva. De altfel nici nu a putut sã fie vorba de noutãþi majore sau
de utilitãþi particulare, care sã transforme situl în ceva necesar sau sã fie
cãutat doar pentru acele calitãþi particulare, sau cel puþin eu nu am gãsit.
În afarã de revista proprie, la care nici acum nu m-am lãmurit dacã trebuie
sã o ceri numãr de numãr sau nu, cu toatã pãrerea de rãu nu prea am ce semnala.
www.bumerang.ro
Alte concluzii
Existã foarte multe situri care la ora actualã de numesc portal. De obicei sunt
doar un soi de motoare de cãutare cu ceva utilitãþi. Mai mult sau mai puþin
veþi regãsi la ele o parte din observaþiile fãcute mai sus. În tabelul alãturat
vã ofer o listã pe care puteþi sã o parcurgeþi ºi sã vã alegeþi ce doriþi. Siturile
de mai sus nu sunt cele mai minunate sau favoritele mele. Am ales doar câteva
nume pentru a vedea cam ce se poate. Nu-i vorbã cã vor evolua sau vor deceda
ca orice fiinþã vie. Depinde de public în special. Evident cã nu existã o reþetã
bãtutã-n cuie ºi ce am spus mai sus sunt doar pãrerile mele. Personal vãd internetul
ca paleta unui pictor unde sunt puse culorile cu care lucreazã de obicei. Un
portal trebuie sã dea vizitatorului posibilitatea de a-ºi alege paleta cât mai
variat sau de fapt cât mai personal. În momentul când o astfel de opþiune va
fi îndeplinitã cu succes, combinând puterea de cãutare, interfaþa graficã, personalizarea,
domeniul de ºtiri preferat, atunci se cheamã cã un portal ºi-a atins scopul
de a deveni cu adevãrat poarta de intrare în internet.
În tabelul alãturat veþi gãsi ºi alte situri mai mult sau mai puþin reuºite. le veþi putea judeca mai bine poate decât mine, dar nu uitaþi cã un portal nu e patul lui Procust.
http://expresiv.rohost.com
http://romania.thebans.com
http://romaniabynet.com
http://search.mic.ro
http://webindex.edison.ro
http://www.acasa.ro
http://www.afla.ro
http://www.archiweb.ro
http://www.axanet.ro
http://www.beautifulromania.com
http://www.betesda.com
http://www.cauta.home.ro
http://www.click.ro
http://www.clopotel.ro/
http://www.ebony.ro
http://www.fast.ro
http://www.gaseste.com
http://www.goldentop100.ro
http://www.index.ro
http://www.index2000.ro
http://www.iromania.com
http://www.la-start.ro
http://www.onlinemedia.ro
http://www.onlinero.com
http://www.plus.ro
http://www.repertoar.ro
http://www.resurse.com
http://www.ro.org
http://www.rofind.com
http://www.romaniacom.home.ro
http://www.rospotline.com
http://www.run.ro
http://www.start.ro
http://www.startpage.ro
http://www.stop.ro
http://www.top100.ro
http://www.unet.ro
http://www.verde.ro
http://www.vreau.com
http://www.zuky.ro
http://zbaghi.hypermart.net
România se aflã pe locul 12 în lume ca producþie de vinuri, având peste 330.000
ha de plantaþii viticole. La asemenea performanþe ºi luând în considerare sezonul,
ne-am gândit sã aruncãm o privire criticã pe siturile producãtorilor de vinuri
ºi, în general, pe siturile dedicate acestora.
Veþi vedea cã nu stãm rãu nici la acest capitol.
Casa
de vinuri Pietroasa
Deºi realizatorii sitului ne pun la încercare rãbdarea cu niºte elemente grafice
care se încarcã într-o veºnicie (unele imagini folosite ca fundal au aproape
80 kB iar majoritatea fotografiilor se apropie de 50 kB), meritã sã ne oprim
un pic ºi la sediul virtual al casei de vinuri Pietroasa.
Prezentarea este bine structuratã ºi gãsim cu uºurinþã informaþii despre toate
produsele. ªi nu numai atât: o listã care ne ajutã sã potrivim mai bine vinul
cu mâncarea, date istorice ºi câteva adevãruri mai mult sau mai puþin cunoscute:
"consumatorii de vin trãiesc mai mult" sau "cum reacþioneazã
organismul uman la consumul moderat de vin". Un alt element deosebit îl
constituie citatele celebre de pe (aproape) fiecare paginã. Avem chiar ºi posibilitatea
sã candidãm pentru un post în domeniu, însã formularul care trebuie completat
nu este tocmai prietenos. Iar trimiterea lui, ca ºi a celui de "feedback",
poate genera oricui probleme pentru cã este trimis direct din browser (ceea
ce presupune anumite setãri).
Realizarea tehnicã a sitului este aºadar departe de performanþã. Am menþionat
deja graficele mult prea grele. La astfel de dimensiuni calitatea imaginilor
ar trebui sã fie impecabilã. Nu este însã cazul aici... pe majoritatea sticlelor
de vin se pot distinge greu detaliile. Pe anumite pagini apare bara de scroll
orizontalã la orice rezoluþie. Ceea ce mi s-a pãrut cel mai enervant este faptul
cã este dezactivatã funcþia butonului secund de la mouse cu scopul de a preveni
furtul de conþinut. Cu riscul de a mã repeta, atrag aici din nou atenþia cã
astfel de mãsuri de protecþie nu sunt deloc efective deoarece pot fi foarte
uºor ocolite.
Diacriticele lipsesc aproape în totalitate de pe sit. Spun "aproape"
deoarece pe ici-colo mai gãseºti câte un cuvânt cu "ã" ºi "î".
Formatarea ºi paginaþia lasã ºi ele de dorit. Aºadar, e loc de mai bine. Situl
mai câºtigã însã un punct în plus pentru versiunea englezã.
www.pietroasa.ro
Cotnari
Intrarea pe sit este una deosebitã. Iar ceea ce m-a uimit de la început a fost
faptul cã existã ºi o versiune în limba rusã - pe lângã englezã ºi francezã.
Dupã ce trecem de "poartã", ajungem direct pe "istorie".
Pagina este un pic prea lungã, poate era mai bine sã fie împãrþitã în mai multe
subpagini. De asemenea, prezenþa unui buton "Home" cred cã ar fi fost
binevenitã. O secþiune numitã "imagini" îºi propune sã ne delecteze
privirea... însã din pãcate fotografiile nu sunt de cea mai bunã calitate. Prezentarea
vinurilor de Cotnari este bine realizatã, informaþiile fiind foarte detaliate.
Asocierea unor versuri populare fiecãrui soi în parte mi s-a pãrut o idee extraordinarã:
Cu pârdalnica ei fire, Grasa-i ca un cal arab / Duce-n cârcã om subþire / Dar
prãvale pe cel slab. Bineînþeles cã acestea nu au putut fi traduse în versiunile
strãine ale sitului. Pe fiecare paginã, în partea stângã ne trage cu ochiul
un afiº "Buy online" (sunt încã în versiunea românã!). Se pare însã
cã aceastã opþiune este de domeniul viitorului, deoarece "This section
will be available soon! Thank you for your patiente!" ªi sunt tot în versiunea
românã...
Mi-a plãcut foarte mult meniul de navigare combinat cu ciorchinii ºi frunzele
de viþã de vie. Situl nu este deloc stufos ºi este uºor de parcurs. Poate un
pic mai mult conþinut nu strica...
www.cotnari.ro
Murfatlar
Mã aºteptam ca situl acestui producãtor de vinuri sã îl gãsesc la www.murfatlar.ro
însã acolo este altceva (vezi prezentarea www.angelli.ro).
Dupã mai multe încercãri pe diverse motoare de cãutare am ajuns ºi la adresa
oficialã a vinãriei: murfatlarwinery.com.
Prima impresie nu a fost prea bunã. Nici nu am fost sigur cã este vorba despre
Murfatlarul "nostru"... pentru cã numai dacã ai ochi buni, poþi distinge
în graficul de pe pagina de intrare "2001 Sauvignon Blanc Murfatlar România".
Faptul cã existã ºi o versiune românã, pe lângã germanã ºi englezã, m-a convins
pânã la urmã cã sunt la locul potrivit. Fac clic pe aceasta ºi - spre nemulþumirea
mea - se deschide o fereastrã nouã în care începe sã se încarce o prezentare
Flash. Sã nu credeþi cã sunt un duºman al Flash-ului, dimpotrivã. Dar pânã acum
nu am înþeles de ce orice sit realizat astfel trebuie sã se deschidã într-o
fereastrã separatã. Voi reveni asupra problemei...
Nu dureazã mult ºi situl este încãrcat. Am fost plãcut surprins de designul
ieºit din comun. Tãierea fotografiilor în douã pãrþi - imagine propriu-zisã
ºi schiþã - te face sã vrei sã vezi mai mult. Pozele de petrecere - cu câteva
excepþii - par a fi luate dintr-un vechi album de familie dar se potrivesc de
minune cu ideea prezentãrii. Unele sunt tipic româneºti (studiaþi-le un pic
ºi veþi vedea la ce mã refer), fiind înlocuite cu alte imagini mai "normale"
pe variantele germanã ºi englezã. Avem chiar ºi un fundal sonor pe mãsura atmosferei
create, iar faptul cã realizatorii nu au uitat butonul de pornire/oprire a sonorului
m-a convins cã situl este fãcut de profesioniºti. Structura este ºi ea ingenioasã:
omu', soiu' ºi butoiu' sunt cele trei puncte din meniul de navigare. Am însã
o remarcã: textul este, în general, cu un caracter prea mic ºi - din acest motiv
- destul de greu de urmãrit. Ajungând la secþiunea "Sortimente" suntem
din nou bombardaþi cu ferestre noi. Preferam ca prezentarea sã nu se extindã
în acest fel... Tot la punctul butoiu' am gãsit "Poze din strãinãtate".
Nu pot sã îmi dau seama care a fost intenþia realizatorilor, însã nu am gãsit
nici o pozã ci doar o listã cu târgurile internaþionale la care s-a participat.
Mai aflãm aici cã "producþia developatã" a fost de 10 milioane de
litri în 2001. Mai multe detalii la acest capitol cred cã ar fi fost binevenite.
Pe versiunile celelalte ale sitului gãsim însã mult mai multe informaþii. N-am
înþeles de ce s-a considerat cã acestea nu sunt interesante pentru publicul
vorbitor de limbã românã. ªi dacã tot veni vorba de limba românã, trebuie sã
atrag (pentru a câta oarã?) atenþia cã nu am gãsit nici o urmã de diacritice,
ã-â-î-º-þ lipsind cu desãvârºire pe acest sit.
În pofida celor câteva abateri, situl constituie una din cele mai deosebite
prezentãri virtuale ale unui producãtor de vinuri din România. O indexare mai
bunã la motoarele de cãutare ºi înscrierea în diverse directoare web, l-ar face
cu siguranþã mai cunoscut.
Sec de Murfatlar
Pãstrãm fidelitatea faþã de marcã ºi ne oprim pe situl sortimentului Sec de
Murfatlar. Pe acesta am ajuns printr-o legãturã de pe murfatlarwinery.com. Este
remarcabilã iniþiativa creãrii unui sit de sine stãtãtor pentru un singur sortiment.
Ca ºi pe situl-mamã, prezentarea propriu-zisã se deschide într-o fereastrã separatã.
Din nou suntem întâmpinaþi cu un sunet de fundal, de data aceasta însã mult
mai vioi. Nu am putut sã îl ascult mai mult de 10 secunde, aºa cã am apãsat
rapid pe butonul "fãrã sunet". Nu din cauzã cã ar fi nepotrivit, dar
în general mã deranjeazã aceste efecte sonore care se repetã la nesfârºit.
Situl conþine cam tot ceea ce poate sã îl intereseze pe consumatorul de vin sec.
Realizatorii ne spun clar ºi rãspicat cui se adreseazã: "dacã nu ai chef
sã faci ceea ce vrei sã faci fãrã sã te gândeºti prea mult nu ai ce cãuta pe
siteul acesta. sec." Avem aºadar o prezentare destul de seacã a sortimentelor
de vinuri seci - albe ºi roºii :-). Apoi aflãm cu ce fel de mâncãruri se potriveºte
fiecare în parte, lucru ce mi se pare extrem de util. Cum altfel aº fi putut
ºti cã la carnea de miel se potriveºte atât un Cabernet cât ºi un Merlot. Ca
ºi pe murfatlarwinery.com, textul este prea mic ºi fãrã diacritice. Avem de
asemenea posibilitatea de a urmãri reclamele care au apãrut la TV odatã cu promovarea
mãrcii respective. Veþi avea nevoie de QuickTime ºi de o conexiune destul de
bunã, pentru cã un clip are în medie 2-3 MB. Putem vedea însã ºi posterele care
au apãrut în decursul campaniei. Mã aºteptam ca dimensiunile acestora sã fie
astfel concepute, încât sã poatã fi salvate ca wallpaper pentru calculator.
Nu este însã cazul. Pe lângã o secþiune destul de firavã cu noutãþi, poate fi
consultatã o listã a "kefurilor seci" care au avut loc în 2000 ºi
2001. ªi aici am avut neplãcuta surprizã sã fiu asaltat de ferestre noi la fiecare
clic.
Aºadar un sit reuºit, pe gustul celor care "gustã unul sec". Nu uitaþi
sã vã semnaþi în "guestbook".
www.secdemurfatlar.ro
Angelli
Dupã cum v-am spus, am intrat la adresa murfatlar.ro ºi, spre surprinderea mea
am descoperit situl Angelli. Cum s-a ajuns la aceastã situaþie ºi despre legãtura
Murfatlar - Angelli nu cred cã are rost sã discutãm. Cert este cã murfatlar.ro
ºi angelli.ro sunt identice.
Un sit simplu, atât din punct de vedere grafic, cât ºi al conþinutului. Ceea ce m-a derutat total este meniul de navigare. Atunci când mergi pe unul din puncte, acesta dispare. Ar fi fost mult mai bine sã rãmânã la locul lui ºi sã fie doar dezactivat link-ul respectiv. Fontul serifat folosit pentru prezentarea generalã nu este cel mai adecvat iar contrastul dintre text ºi fundal este destul de slab. Acestea îngreuneazã mult parcurgerea conþinutului. La "produse" avem multe sortimente, însã pe noi ne intereseazã numai vinul. Imaginile sunt de calitate destul de slabã, însã textul care le însoþeºte reuºeºte sã descrie foarte bine caracterul produselor. Interesant este faptul cã se specificã atât temperatura la care trebuie servit vinul, cât ºi gustãrile cu care poate fi asociat cel mai bine. În secþiunea "distribuitori" gãsim doar o hartã a României ºi o scurtã explicaþie. Niºte date concrete ar fi binevenite... pentru cã s-ar putea sã vreau sã cumpãr vinurile direct de la distribuitorul din oraºul meu J.
La punctul "evenimente" aflãm cã "nu sunt evenimente curente".
Situl nu este uºor de parcurs iar un pic mai multã grijã pentru detalii i-ar
fi dat cu siguranþã un aspect mai plãcut. ªi aici un punct în plus pentru versiunea
englezã.
www.angelli.ro
Jidvei
Nu este doar un sit, ci un ghid complet pentru oricine este interesat de vinuri.
Mai întâi o micã observaþie: textul putea fi cu o unitate mai mare. Aºa, este
dificil de citit, mai ales la rezoluþii mari ale monitoarelor. Am rezolvat parþial
problema mãrind fontul din browser (View > Text size > Larger în Internet
Explorer sau View > Increase Font în Netscape). Pe alocuri va fi însã afectat
designul general al paginilor. Primul lucru care mi-a atras atenþia, intrând
pe versiunea românã, a fost "ghidul cumpãrãtorului". Aici veþi afla
tot ceea ce trebuie sã ºtiþi despre vinuri, în general, dar ºi o serie de detalii
care vã vor transforma într-un adevãrat specialist. Menþionez doar câteva: ierarhizarea
vinurilor dupã tãria alcoolicã, explicaþia prescurtãrilor pe care le gãsim uneori
pe etichete (DOC, DOCC, CMD, CT, CIB), secretele degustãrii ºi servirii, sfaturi
pentru cumpãrare etc. Am gãsit aici câteva lipsuri: secþiunile "Restaurante"
ºi "Termeni de specialitate", par a fi în construcþie.
Mergând pe prezentarea producãtorului vom gãsi tot ceea ce ne-ar putea interesa.
Impresionant este portofoliul de premii obþinute de-a lungul timpului de vinurile
Jidvei (sunt prezentate toate medaliile obþinute la concursuri naþionale ºi
internaþionale începând din anul 1958!).
Prezentarea produselor, chiar dacã nu este spectaculoasã, nu lasã nimic la
voia întâmplãrii. Acolo unde este cazul, sunt disponibile toate variantele în
care este comercializat vinul respectiv. Existã ºi câte o variantã mãritã a
imaginilor cu sticlele de vin, astfel încât putem sã reþinem detaliile, pentru
a ni le reaminti mai uºor când ne aflãm în faþa rafturilor dintr-un magazin.
Interesant este faptul cã putem oricând sãri la varianta englezã a paginii
pe care ne aflãm, chiar dacã situl este realizat cu ajutorul cadrelor. Aºadar,
un sit aproape perfect (ar fi fost perfect dacã scrisul era un pic mai mare
ºi nu lipseau diacriticele).
www.jidvei.ro
Vinterra
Un sit destul de elegant, bine structurat ºi uºor de urmãrit. Nu am gãsit însã
versiunea românã, pentru cã link-urile de pe prima paginã (english/romana/deutsch)
nu duc nicãieri. Aºa cã am mers pe varianta implicitã - engleza. Vinurile sunt
prezentate în cel mai mic detaliu, inclusiv zonele din care provin. Un singur
lucru nu mi s-a pãrut în ordine, ºi anume folosirea de fonturi diferite pe unele
pagini. Unitatea sitului nu a fost însã afectatã prea mult, aºa cã trecem cu
vederea. Mai multe nu ar fi de spus.
www.vinterra.ro
The
Carpathian Winery
"Bine ati venit! Sunt Gheorghe si am sa va povestesc despre Carpathian
Winery, care a fost construita lânga via mea". Mi-a plãcut atât de mult
aceastã primã frazã de pe sit încât nu am putut sã-l trec cu vederea. Cu toate
cã folosesc tehnici ceva mai avansate (ASP), paginile suferã foarte mult la
capitolul design ºi paginaþie. În ceea ce priveºte conþinutul, gãsim într-adevãr
o serie de poveºti destul de interesante ºi peste tot suntem însoþiþi de acest
personaj "Gheorghe". Pe alocuri suntem însã aruncaþi fãrã voia noastrã
în versiunea englezã. În plus, existã multe secþiuni care sunt în construcþie,
iar ultima ºtire publicatã pe sit dateazã din 27 August 2001, semn cã situl
a fost probabil pãrãsit. Nici reþetele nu le-am gãsit, ci doar titlurile lor.
Pe rezoluþii mai mici meniul de navigare nu este afiºat corect iar defectele
ar putea continua. Ideea generalã a sitului este extraordinarã, dar finalizarea
nu este deloc reuºitã (se pare cã situl nu a fost finalizat niciodatã). Pãcat!
www.carpathian-wine.com
In
vino veritas
Sunt doar 3 pagini HTML, deci nu am putea sã îl numim sit. Nu trebuie însã trecut
cu vederea, deoarece conþine lucruri despre vinuri pe care nu le-am întâlnit
altundeva. Veþi afla cum puteþi folosi vinul ("de calitate") ca leac.
Iatã un exemplu: "pentru durerea de cap, se pun în vin flori de soc ºi
dupã 15 minute se pun pe cap, ca o compresã". Trebuie sã mãrturisesc ca
n-am încercat nici unul din aceste leacuri bãbeºti, dar sunt tare curios dacã
funcþioneazã. Vã las pe voi sã descoperiþi celelalte "învãþãturi"
de pe sit. Avem aici ºi legea viei ºi vinurilor pentru "cine a uitat ca
vinul se mai face si din struguri" - o aluzie tare subtilã la adresa celor
care produc vinuri sintetice. Nu am prea înþeles cui aparþin aceste pagini web
ºi care este scopul lor, dar avem niºte numere de telefon ºi o adresã de email.
www.vinuri.go.ro
Vin
bun
Ca orice naþiune cu tradiþie într-ale vinului, trebuie sã avem ºi cel puþin
un portal dedicat în totalitate acestei bãuturi. Intrarea pe sit este foarte
bine realizatã ºi, spre uimirea mea, acesta este disponibil în cinci limbi.
Nu îmi vine sã cred, aºa ca încep cu versiunea italianã.
Pare OK, dar pe alocuri am descoperit câteva secþiuni "under construction".
Legãturile spre francezã, englezã ºi germanã duc însã toate pe versiunea englezã,
care la rândul ei este pe alocuri în construcþie. Cu entuziasmul tãiat, intru
pe versiunea românã. Gãsesc "114 vinuri online" cu diverse posibilitãþi
de cãutare: dupã producãtor, dupã regiune, dupã soi etc. Fiecare sortiment este
prezentat detaliat, cu câte o imagine cu sticla în care este ambalat ºi eticheta
care îl însoþeºte. Foarte practic mi s-a pãrut faptul cã la fiecare vin ne este
recomandat ºi paharul din care trebuie servit. Impresionant. De asemenea, avem
un "ABC al vinurilor" foarte voluminos ºi interesant, cu informaþii
dintre cele mai diverse.
Observ ºi existenþa unui forum precum ºi a unui club, dar acestea nu par a
fi prea populate. Situl a fost conceput ca un magazin virtual de vinuri, însã
aceastã facilitate este încã în faza de teste. Din acest motiv lipseºte ºi oferta
specialã. În schimb ne putem abona la newsletter, pentru a primi lunar cele
mai actuale informaþii din lumea vinurilor.
În concluzie, situl nu este încã finalizat, chiar dacã se pare cã existã de
multã vreme. Ideea unui astfel de portal mi se pare deosebitã, iar realizarea
sa nu este cu siguranþã uºoarã. Aºteptãm varianta completã.
www.vinbun.ro
Vinarte
Un alt producãtor de vinuri cu un sit destul de complex. Gãsim toate informaþiile
despre companie, podgorii ºi produse. Vinurile sunt prezentate atât separat,
cât ºi grupate pe game. Combinaþia de Flash cu HTML mi se pare destul de reuºitã,
dar se putea insista un pic mai mult pe aºezarea textului în paginã. Ceea ce
mi s-a pãrut deosebit este faptul cã firma are distribuitori în toate colþurile
lumii. La acest capitol mi-ar fi fãcut plãcere sã gãsesc mai multe detalii.
Poate sunt confidenþiale :-). Impresionant este faptul cã situl este disponibil
în cinci limbi.
www.vinarte.com
Cricova Acorex
Probabil nu aþi auzit de acest producãtor, deoarece este din Republica Moldova.
Analizând siturile româneºti despre vinuri, am zis sã aruncãm ºi o privire la
vecinii noºtri. Acesta este un sit foarte voluminos ºi bine realizat, disponibil
în rusã, englezã ºi românã. Un intro foarte sugestiv în limba englezã ne pregãteºte
pentru prezentarea detaliatã a acestei firme ºi a produselor sale. Legãtura
spre românã nu a funcþionat pe prima paginã, aºa cã am intrat pe englezã ºi
am schimbat apoi limba. Avem multe opþiuni în meniul de navigare. Pe noi ne
intereseazã însã mai întâi vinurile. Dupã un pic de chibzuinþã, intru pe "Producþia".
Aici mã întâmpinã un motor de cãutare destul de complex. Las toate categoriile
pe "Totul" iar baza de date îmi afiºeazã (probabil) toate vinurile.
Numãrul de sortimente este impresionant. Fiecare este prezentat în detaliu ºi
nu lipsesc imaginile (în variantã micã ºi mare) cu sticla ºi eticheta.
O altã prezentare interesantã este cea a tehnologiei pentru obþinerea vinului.
Sunt menþionate toate etapele, de la podgorii la îmbuteliere ºi terminând cu
depozitarea. În rest, gãsim cam tot ceea ce se gãseºte pe un sit complex: ºtiri,
carte de oaspeþi, un concurs, legãturi, harta sitului etc. Foarte utilã mi s-a
pãrut secþiunea "Întrebãri adresate frecvent vinificatorului", care
cuprinde o listã tip FAQ, cu posibilitatea de a pune întrebãri speciale.
Situl este aºadar un model demn de urmat.
www.acorex.net
S-ar putea sã mai fie ºi alte situri pe aceastã temã. Le-am prezentat pe cele pe care le-am gãsit în motoarele de cãutare ºi care mi s-au pãrut cele mai interesante. Acestea fiind spuse, vã urez degustare plãcutã. Eu m-am hotãrât deja cu ce sã îmi ud gâtul în seara asta, dar nu o spun pentru a nu vã influenþa deciziile.
De la an la an prezenþa româneascã pe internet se diversificã. Nu numai siturile
personale sau firmele ce-ºi doresc sã îºi facã simþitã prezenþa în noul comerþ
electronic, dar ºi rapoarte de tot felul. Cum ceea ce numim de obicei "avalanºa
informaþionalã" are drept promotori pe vânzãtorii de ºtiri, sã vedem ce mai
e nou la capitolul ziare unde unii au rãmas pe loc, alþii au luat-o înainte,
iar câþiva s-au gândit sã-ºi tragã un drãguþ de bizniz electronic doar pentru
diasporã, pe principiul cã dolarii lor sunt mai inteligenþi decât lei noºtri.
Eu le urez succes ºi la mai mare.
Ce ne dorim de la un ziar pe internet? Sã începem cu articolele. Dacã se poate,
sã fie toate. Apoi sã pot citi normal. Înþeleg prin aceasta un format care sã
nu îmi producã dureri de ceafã prin lungimea rândurilor ºi un contrast bun,
fãrã "descoperiri" grafice 'telijente. Ar fi importantã prezenþa unor date sintetice
interesante, cum ar fi vremea, cursul valutar sau stirile cele mai importante.
Din punct de vedere tehnic vom urmãri mai ales timpul de încãrcare în raport
cu informaþia paginii respective ºi arhivele. Orice surplus va fi cotat ca un
bonus dat cititorilor ºi deci binevenit.
Adevãrul
O schimbare fundamentalã. Trecerea de la o "ciosvârtã" de ziar electronic la
un sit de amploarea celui de acum mã face sã cred cã au stat cu folos pentru
a definitiva un model de mult aºteptat. Proiectat pentru 800x600 cu spaþiul
folosit la maximum, cu o graficã elegantã, fãrã sã fie exageratã, având elemente
distinctive bine definite, paginile acestui sit sunt dupã pãrerea mea un bun
exemplu în domeniu. Meniuri multiple, rubricaþia prezentã atât sus cât ºi, detaliat,
în subsolul paginii, rezumat cu ºtirile cele mai importante ale zile, date meteo
ºi curs valutar, o nouã modalitate de arhivare a numerelor vechi, iatã lista
celor mai importante atuuri ale noii prezenþe pe internetul românesc. O altã
bilã albã pentru contrast ºi formatarea paginii. Mai dau una pentru ideea de
trimitere prin e-mail sau de a tipãri articolul dorit. Mai mult decât atât,
la transmiterea lui prin poºta electronicã poþi adãuga o observaþie ºi formatul
este la fel cu cel din ziar incluzând ºi fotografia aferentã. La "bomboane"
putem trece capitolul "Dosare" constituit din articolele apãrute în decursul
vremii având ca temã câte o anchetã declanºatã de ziarul Adevãrul. Recunosc
cã am parcurs cu plãcere situl, fãrã a avea impedimente majore de acces, mai
ales cã multitudinea de posibilitãþi oferite sunt gândite în aºa fel încât totul
sã fie natural ºi cât mai divers. Încã proaspãtã, arhiva este în stare de funcþionare
ºi cãutarea merge bine. Poate se vor putea pune acolo ºi numere anterioare trecerii
la noua formã. Situl este încã în dezvoltare ºi promite mai multe facilitãþi
precum o galerie foto, legãturi utile etc.
Sã trecem la minusuri. Deºi redactorul ºef este ºi poet, nu am gãsit acel minim
respect pentru limba românã numit "diacritice". Invocarea unor impedimente tehnice
nu este un motiv. Cred cã ziarul este e-"cules" ºi este tipãrit cu binecunoscutele
caractere româneºti. Cred cã unele dintre pamfletele dumnealui ar putea fi citite
întocmai ºi nu aproximate în romglezã. Mde... Apoi ce rost are ca promisiunile
sã fie prezente la Dosare? Un mic buton, care sã trimitã la o paginã unde se
poate citi despre noutãþi în sit sau dezvoltarea ulterioarã, ar fi fost preferabil.
Acolo putea fi cazat ºi "My Adevãrul", pentru cã "under construction" este perimat.
La "Vremea în alte oraºe" am gãsit un amestec interesant. Parþial noros la Cluj-Napoca
ºi "Partly Cloudy/ Wind" la Târgu-Mureº. La Constanþa nimic deºi dupã semne
tot aia. Un pic de atenþie nu ar strica. Tot la neajunsuri trec ºi adresa unicã
de guvernãmânt pentru toþi redactorii indiferent de cât de editorialiºti sunt
ei. De altfel la redacþie gãsim Consiliul Director, dar ºi trimitere la acelaºi
consiliu. Nici aici nu gãsim adrese de e-mail. În rest nu se pomeneºte numele
vreunui redactor, vreunui ºef de rubricã... Avem parte în schimb de un statut,
care nu þine loc de informaþii de contact.
www.adevarul.ro
Cotidianul
Mult mai clasic, situl ziarului Cotidianul nu îºi propune decât o redare cât
de cât fidelã cu puþine plusuri oferite vizitatorilor. În primul rând îþi sare
în ochi spaþiul folosit neeconomic, lipsa diacriticelor ºi "fonturile" serifate
împroprii unui contrast bun pe ecranul monitorului. Meniul, plasat doar în stânga
paginii, se schimbã odatã intrat pe altã paginã decât prima ºi creazã un discomfort
celui care încearcã sã citeascã, aventurã la care va renunþa curând din cauza
rândurilor prea lungi. De altfel la rezoluþia citibilã de 800x600 butoanele
îºi pierd acurateþea devenind uºor neclare. Senzaþia de lucru pãrãsit la jumãtate
e întãritã de secþiune "english" unde nu prea am gãsit ceva de citit. ªtirile
cele mai importante ale zile sunt nefericit plasate într-o fereastrã ce se deschide
enervant la fiecare apelare a primei pagini. Motivul l-aþi ghicit, "Votaþi pentru
noi în Top 100". Altfel pe o coloanã nesfârºitã, pusã în dreapta paginii, sunt
înºiruite alandala titlurile. Dacã în prima paginã butoanele meniului sunt împãrþite
dupã o oarecare logicã, pe alte pagini ele sunt puse ototva ºi nu prea îºi pãstreazã
locul. Mai existã ºi titluri subliniate contraindicate pe web datoritã conotaþiei
funcþionale de a semnala o legãturã la altã adresã. Deºi la Editorial gãseºti
adresa de e-mail a lui Octavian Paler (alt scriitor fãrã diacritice), la redacþie
nu mai figureazã decât redactorul ºef, care oricum nu rãspunde la misive. Existã
ºi o paginã de intermedieri la care vezi "job"-uri. De fapt oarece articole
pentru cã locuri de muncã în România nu prea sunt pe acolo. Pe scurt o apariþie
doar ca sã fie. Singurul lucru pe care l-am reþinut pentru vizite viitoare a
fost prezenþa suplimentului LA&I, Litere, Arte, Idei, (www.cotidianul.ro/lai/LAI.htm)
oferit integral în format pdf. ªi pentru cã veni vorba, revistele pe internet
nu sunt o culturã alternativã...
www.cotidianul.ro
Jurnalul
Naþional
Un sit uºor de parcurs fãrã multe surprize, dotat cu toate cele necesare sau
aproape toate pentru cã veþii gãsi doar ã, î ºi â, dar nu º sau þ. Spaþiu destul
de bine folosit face ca situl sã fie citit în mod plãcut, deºi trimiterea la
Gazeta Sporturilor ocupã cam prea mult spaþiu într-o paginã proprie unei rezoluþii
de 1024x768. Existã ºi o arhivã a vechiului sit, soluþie bunã chiar dacã nu
s-a fãcut o reevaluare a lungimii rândurilor. Pe lângã posibilitatea de a tipãri
ºtirea sau a o expedia prin poºtã electronicã, a fost creatã o posibilã particularizare
de intrare pe sit, conform unei înregistrãri. O altã notã bunã o reprezintã
posibilitatea de a trimite corespondenþe ºi comentarii la articolele apãrute.
Din pãcate la "link"-uri (de ce nu folosim cuvântul legãturã nu înþeleg) sunt
surprinzãtor de puþine, doar cele din trustul de presã care patroneazã ziarul.
Sã fie frica de concurenþã chiar atât de mare? Totuºi este un sit plãcut, util,
chiar dacã nu gãseºti pe undeva care este componenþa redacþiei. Aº fi preferat
o mai mare compactizare pentru a fi citit ºi pe 800x600, dar, cum în curând
vom trece la rezoluþii mai procopsite, nu e bai mare. Interesantã precizarea
numãrului de caractere la fiecare articol în rezumat. Un amãnunt folositor celor
legaþi la internet prin dial-up.
www.jurnalul.ro
Prosport
Nu numai cotidienele obiºnuite au situri de web, ci ºi cele specializate, mai
ales cele dedicate sportului, precum Prosport. Situl este vioi interesant ºi
bine garnisit cu informaþie, chat, pariuri "live", dar ºi mondenitãþi despre
soþiile unor fotbaliºti. ªi aici starea diacriticelor este parþialã, ce sã-i
faci. Mãcar Ovidiu Ioaniþoaia este doar jurnalist. Existã ºi posibilitatea de
a da anunþuri, de a face cumpãrãturi sau de a vinde oarece sau de a cumpãra
într-un bazar propriu. Ar fi de preferat ºi aici compactizarea spaþiului folosit
pentru cã derularea devine uneori obositoare. M-a bucurat existenþa forumului
ºi opþiune de a putea trimite comentarii la diferite articole. Modalitãþile
de a fi mereu în contact cu publicul trtebuie sã fie exploatate cu atenþie,
dar ºi cu dãrnicie. Nu am gãsit pânã acum vreo satisticã afirmativã la întrebarea
urmãtoare: existã vreo scãdere a tirajului în urma publicãrii totale a ziarului,
revistei, pe internet? În mod normal situl nu este un criteriu de dezavantaj,
ci un mijloc de apropiere. Prosport ºtie sã facã aceasta ºi cred cã beneficiazã
de o cotã suficient de bunã în urma legãturii directe cu cititorii sãi. În cazul
de faþã a fost adãugat ºi un loc unde se pot vinde diferite obiecte amatorilor,
mod bun de a îmbina plãcutul cu utilul. tot interesantã mi s-a pãrut ºi mica
rubricã de televizãri ale unor evenimente sportive.
www.prosport.ro
Dacã stãm sã ne gândim bine, ºtirile de ultimã orã nu mai sunt apanajul strict al ziarelor ºi atunci te întrebi de ce ai nevoie de un sit pentru un ziar. E nevoie de ceva mai mult decât simpla copie pe ecran. În acelaºi timp evoluþia unui astfel de sit este o necesitate pentru a capta atenþia cititorilor. Din aceastã cauzã mi-au plãcut schimbãrile la faþã ºi cãutarea unor modalitãþi noi de a veni în contact cu publicul. Nu ºtiu câþi dau bani pe existenþa pe web, dar nu vãd un viitor prea interesant hârtiei. Desigur totul e perisabil, cu atât mai mult "scripta manet" e mai adevãratã pe internet. Cei care rãmân pe loc încãpãþânându-se sã nu dinamizeze paginile proprii sau sã le trateze cu indiferenþã, mai devreme sau mai târziu vor plãti. Cum? Simplu. Prin a fi uitaþi.