Stãpânul inelelor

Pentru cei care au rãmas pe scaune aºteptând ca filmul sã continue cele trei ore de proiecþie li s-au pãrut doar introducerea, un fel de aperitiv la o masã copioasã, ºi frustrarea resimþitã din cauza tãieturii nefericite a finalului nu a fãcut decât sã incite la cãutãri pe internet dupã urma siturilor dedicate acestei fascinante mitologii generate de J.R.R. Tolkien. Ca sã vã scutesc de cãutãri prea multe vã invit sã facem o excursie în aceastã lume mirificã cu admiratori fanatici ºi realizãri, uneori, pe mãsurã.

Sã începem cu filmul
Un sit impecabil fãcut prin complexitate ºi abordare. Având douã versiuni, una pentru cei nu prea amatori de flash, cealaltã cu plug-in-ul în funcþiune ºi detectare automatã a lui, paginile vã stau la dispoziþie cu cele mai interesante informaþii cu privire la producerea acestui film. Mici imagini, dar ºi filme pentru vizitatorii rãbdãtori sau cu o "þeavã" mai bunã, ilustreazã tot parcursul realizãrii inclusiv modalitãþile de construire a decorurilor sau de abordare a costumelor personajelor.

Avem la dispoziþie trei secþiuni. Prima este dedicatã filmului ºi conþine informaþii despre actori, realizatori, personaje, inclusiv limbajul folosit (limba elfilor, dar ºi accentele specifice fiecãruia). Este foarte interesant din punct de vedere al concepþiei acestui sit faptul cã nu s-a fãcut o economie de legãturi care sã permitã vizitatorului treceri rapide de la o informaþie la alta. Din câte mi-am dat seama nu a fost uitat nimeni, persoanã sau colectiv, ºi astfel putem sã aflãm toate amãnuntele interesante despre participanþii la acest proiect foarte ambiþios. Cea de a doua secþiune se referã la legendã ºi aici poþi gãsi o sumã importantã de imagini. Poate cel mai interesant spaþiu este acordat hãrþii interactive.

Harta nu este doar un desen pe care te poþi plimba sus jos, nord sud, mare mic, ci ºi legãtura la o bazã de date privind povestea în sine. Gãsim aici explicaþii despre locuri, culturi, personaje, ºi ele la rândul lor aflate într-o reþea bine pusã la punct, astfel încât poþi afla foarte repede ce te intereseazã fãrã a fi nevoit sã parcurgi paginile din urmã. Tot la aceastã secþiune, se pot descãrca diferite savescreen-uri, fundaluri, pictograme sau chiar harta interactivã pentru uzul pe Palm sau Pocket PC. Cea de a treia secþiune este pentru înrãiþi. Un magazin de suveniruri, mostre din banda sonorã, imagini video, legãturi la diferite forumuri de discuþii, iatã lucruri demne de scormonit.

Situl meritã a fi vãzut de cãtre oricine, mai ales de cei care doresc sã înveþe, pentru cã este o experienþã interesantã în ceea ce priveºte completitudinea, modul de realizarea al interfeþei, dinamic ºi extrem de minuþios, în acelaºi timp fiind elegant ºi perfect lizibil.
www.lordoftherings.net

Situl inelelor
Lumea lui J.R.R. Toalkien este un sit dedicat siturilor dedicate...:-) Interesul este de fapt în a gãsi situri noi nu neapãrat folosind motoarele de cãutare, ci pagini care sã-þi dea posibilitatea de a fi la zi cu noutãþile din lumea virtualã a siturilor pe aceastã temã. Avem trei posibilitãþi de parcurs, dupã popularitate, dupã categorie sau dupã calitate. Se pot înscrie astfel situri ce urmeazã ca dupã validarea lor ca membri sã fie plasate într-un clasament oarecare conform unui vot înregistrat aici. La data când scriu acest articol sunt 271 de membrii, dar ei nu sunt chiar toþi cei existenþi la aceastã orã în internet.

Situl nu este pretenþios, este doar corect fãcut fãrã a excela în graficã, el dorindu-se doar un ghid. De altfel în afarã de un forum sau niºte trimiteri la situri de cumpãrat jucãrii sau vizionat afiºe nu avem mai nimic. De aici se poate pleca mai departe.
www.tolkienworld.com

Cel mai popular
Am purces la drum alegând cel mai populat din siturile lumii lui Tolkien. În sfârºit aici gãsim o enciclopedie a mitologiei tolkiene. Din pãcate, deºi are foarte multe intrãri, unele lucruri esenþiale nu le veþi gãsi aici. Eu am încercat sã gãsesc definiþia unui hobbit ºi mi s-a rãspuns cã încã nu e gata... În schim altele, mai ales numele personajelor, sunt tratate pe larg cu trimiteri la colaterali. Mi-a plãcut interfaþa, în tonul legendelor, ºi modul discret de a plasa butonul de votare, fãrã obligaþie ºi fãrã scoatere de ochi. Poate acesta e motivul pentru care este cel mai popular sit.

Pe lângã enciclopedie mai avem rezumate ample ale cãrþilor, o cronologie foarte detaliatã, o listã a tuturor cãrþilor lui Tolkien, un script de scriere în tengwar (atenþie la descãrcarea fonturilor necesare), generatoare de nume de hobiþi, elfi, pitici sau ce vã simþiþi, articole ºi diferite jocuri sau desene. Desigur cã un concurs de întrebãri cu privire la aceastã lume legendarã nu putea sã lipseascã, precum ºi un forum sau un loc de pãlãvrãgit. Una peste alta situl este amplu cu multe informaþii ºi meritã a fi luat în considerare.
www.barrowdowns.com

Cel mai cel mai
Poate cel mai lucrat sit din punct de vedere multimedia. Spun poate pentru cã nu întotdeauna poþi gãsi ceea ce te intereseazã ºi am dus dorul unei hãrþi generale a locurilor legendei. Existã una doar pentru trilogie, nu ºi pentru prima carte din serie, The Hobbit, ºi nici pentru postume. De altfel nici aceasta nu este completã având deseori inscripþia "comming soon". Altfel butoane interesante, graficã bine închegatã, dar cu lacune mari privind informaþia necesarã. Un lucru care mi-a plãcut este calendarul original de la noutãþi.
Dildo anal

Ghid interactiv
Sau Enciclopedia Ardei. "Arda" este numele lumii elfilor în limba lor. Situl este un proiect personal ºi este de altfel câºtigãtorul concursul siturilor dedicate operei lui Tolkien în poratalul Yahoo. mult mai puþin spectaculos din punct de vedere al soluþiei alese (frames), dar mult mai important din punct de vedere al informaþiei. Nefiind un ambiþios, autorul nu a încercat sã facã un sit valabil pentru orice cerinþã. În schimb a binevoit sã punã o paginã cu restricþiile ºi modul de funcþionare, ceea ce dorim ºi altora pentru a fi feriþi de surprize.

Cum nu interfaþa, corectã dacã nu interesantã, este obiectivul acestui sit, vã voi spune de ce am ales sã-l prezint. Dupã cum spuneam informaþia este aici principala cauzã. poate cel mai complet sit de nume, poate cea mai bunã reþea de informaþii ºi fãrã discuþii cele mai bune hãrþi interactive. Legãturile încruciºate sunt prezente peste tot în articole, în fiºe ºi în indexurile tematice. 2244 de intrãri, dintre care 504 cu definiþii exhaustive. Pe lângã indexul alfabetic putem accesa indexul lacurilor sau al cetãþilor. Avem la dispoziþie ºi o listã a diferenþelor dintre film ºi carte, desigur cu legãturi încruciºate. E adevãrat cã imagistica este slabã, dar la cantitatea de date prezentã nu cred cã putem sã avem pretenþii ºi de foarte multe imagini. Îmi este clar cã pentru un împãtimit, o astfel de enciclopedie (cu trimitere ºi la una în francezã) este absolut necesarã pentru a avea o referinþã de cãpãtâi. O listã completã (sper) a siturilor tolkiene poate fi deasemenea gãsitã aici.
www.glyphweb.com/arda/default.htm

Agenþia de ªtiri
Un subiect atât de vast nu putea sã nu aibã ºi o agenþie de ºtiri proprie. Tot ce vã închipuiþi cã are CNN-ul veþi primi ºi aici. În primul rând scrisori de noutãþi cu peste 6500 de abonaþi. ªtirile se actualizeazã zilnic. Cãutãrile se fac pe bazã de cuvinte cheie. Votãri interactive cu privire la film vã vor da posibilitatea sã vã spuneþi pãrerea despre prima serie. Urmãtoarele oricum sunt anunþate la urmãtoarele Crãciunuri. Cum unui sit de senzaþie îi stã bine cu bombele mediatice avem la dispoziþie rapoarte de spion cu cele mai controversate ºtiri ºi comentarii. De exemplu în interviul dat de Orlando Bloom în revista germanã Bravo, acesta ar fi spus cã...
www.theonering.net

Limba
Dupã cum aþi ºi auzit în film unul din cele mai interesante aspecte ale mitologiei tolkiene este lingvistica. Sunt nenumãrate siturile care de-a lungul vremii s-au ocupat cu acest interesant aspect. Unul dintre aceastea, deºi e departe de a arãta foarte frumos sau a fi la înãlþime din punct de vedere tehnic, este www.geocities.com/Athens/Parthenon/9902/. Îl semnalez în primul rând pentru cã autoarea este o adevãratã pasionatã a lingvisticii specifice ºi, de ce nu, o specialistã. Aveþi la dispoziþie pe lângã lista limbilor vorbite, alfabetele folosite ºi ghiduri de pronunþie. De altfel se pare cã aici siturile personale devin foarte productive. Un alt loc este www.uib.no/People/hnohf/ unde prezentãrile sunt foarte complete, inclusiv date istorice, înþelegând prin istorie parcursul anilor din imaginaþia lui J.R.R. Tolkien.

În loc de încheiere
ªi mai sunt foarte multe. Despre comunitatea strânsã în jurul acestei minunate mitologii se pot scrie cãrþi, la fel cum se scriu acum studii importante despre poveºtile acestei lumi. Internetul cred cã a fost ocazia unicã ºi excepþionalã care a legat oameni din felurite locuri sub o singurã flamurã. O sã rãmâneþi uimiþi ce arie de rãspândire are în lumea realã aceastã comunitate, poate cea mai importantã existentã la ora actualã. Oricum ar fi sã luãm filmul, reuºit sau nu, 13 nominalizãri este totuºi un succes, lumea elfilor, hobiþilor, piticilor, orcilor ºi altor asemenea fiinþe fantastice ne rãmâne în suflet ca visul nostru de mai bine indiferent de cât de tineri suntem.

"Deschide-ne poarta..."

O sã-mi fac obiceiul de a comenta diferite situri globale, aºa-numitele portaluri, mãcar o datã pe an. Motivul e simplu. Nu cred cã la acest nivel de dezvoltare a internetului în patria noastrã cineva cât de cât serios, nu cã alþii ar fi neserioºi, are cutezanþa de a construi un astfel de întreprindere complexã ºi ambiþioasã care sã acopere cel puþin un domeniu de activitate. Ce ar trebui sã conþinã un portal pentru a avea ºansa ca titulatura sã nu fie vorbã-n vânt? În primul rând, o colecþie de legãturi la cât mai multe situri din domeniul respectiv. Dacã este un portal general va trebui sã deþinã o sumã bunã de astfel de referiri din mai multe sfere de activitate, grupate ºi ierarhizate cât mai sugestiv pentru a uºura cãutarea. Dacã la început orice motor de cãutare se dorea a fi un portal, acum nu se mai poate vorbi de o funcþie unicã. O altã caracteristicã importantã este furnizarea de ºtiri. Din moment ce se doreºte ca intrarea în internet sã fie prin situl respectiv, trebuie asigurat cetãþeanul de un minimum de veºti proaspete, care sã-l facã sã nu mai caute creanga prin tot felul de alte situri. Apoi diferite utilitãþi de tip chat, forum, poºtã electronicã ºi alte asemenea adãugiri care sã satisfacã necesitãþile vizitatorului. Nu e simplu mai ales cã o multitudine de astfel de fucþiuni are ºi un revers din punct de vedere funcþionare. Nu e uºor sã construieºti ceva care sã se încarce relativ repede ºi sã te trimitã urgent unde doreºti.

Precizez de la început cã nu am fãcut o listã completã, nu am cum ºi nici nu mi se pare de o importanþã capitalã. Încerc doar sã semnalez probleme ºi cerinþe unor jucãtori majori. Cei care nu sunt pomeniþi au ocazia sã se considere excepþionali, deºi eu nu m-aº baza pe aceasta. De limba românã nu vorbesc pentru cã este o boalã generalã. Nu avem capacitatea de a dori sã vorbim în propria limbã ºi preferãm false scuze tehnice. Mai grav e cã am primit astfel de demonstraþii de la programatori, de la care ai pretenþia cã rezolvã problemele, nu inventeazã unele inexistente. În consecinþã am scãzut din start aprecierile. O fi marfã sã vorbeºti cu bãiat de bãiat, dar nu cred cã o revistã scrisã-n romglezã v-ar plãcea.
Ne vom ocupa de marile portaluri româneºti la ora aceasta, nu pentru cã nu le-aþi ºti, dar pentru cã evoluþia lor este un barometru destul de precis în ceea ce priveºte stadiul actual al spaþiului .ro. Existã ºi unele astfel de situri dedicate unor domenii, dar multe dintre ele sunt încã la început ºi cam scârþâie la capitolul conþinut.
Deci sã deschidem poarta...

Romania Online
O evoluþie mult mai rapidã decât credeam. Dupã problemele de încãrcare de la apariþie, situl a devenit rapid ºi echilibrat. ªtirile sunt de la BBC, avem ºi horoscop, nu am nimic împotrivã, prognozã meteo în mai multe oraºe, poate se mai adãugã pe parcurs ºi o hartã sau amãnunte, revista presei, diferite sondaje, programul tv, programul cinematografelor ºi recomandãri de filme etc. Situl este reuºit din punctul de vedere al designului ºi are o sumedenie de lucruri utile. Mi-a plãcut în special faptul cã este aerisit ºi foarte plãcut la vedere. Utilitãþile sunt bine alese ºi pot fi un sumar de bazã pentru oricine ce doreºte sã construiascã un astfel de sit. Existã unele minusuri ce pot fi îndreptate destul de uºor. În primul rând unele dintre ferestrele ce se deschid la o mãrime fixã ºi care nu permit redimensionarea. De aici avem neplãcerea de a fi devoiþi sã derulãm stânga-dreapta, ceea ce nu este tocmai folositor. O altã problemã, o semnalez aici deºi e general valabilã, ar fi cea a siturilor moarte sau cu erori de transmisie.

Ar fi de preferat ca referirile la ele sã fie scoase dupã un timp. Apoi în aceeaºi idee poate o sortare dupã un criteriu ales de autorii sitului ar face bine, deoarece lipsa oricãrui criteriu încurcã la cãutare. Apoi dacã tot am vorbit de horoscop ar fi indicat sa nu gasesc aceeaºi previziune douã zile la rând.

Cel mai important sector al acestui portal este cel financiar. Excelent realizat, cu ºtiri, date de ultimã orã privind atât cursul valutar cât ºi piaþa de capital, informaþii utile pentru orice vizitator etc. Paginile bine grupate, pãstrând stilul general al portalului, sunt bogate în informaþii ºi instrumente de lucru cum ar fi convertor valutar, curs la o anumitã datã, cãutare de acþiune dupã indice.
www.rol.ro

Kappa
Are cea mai bogatã colecþie de adrese de portaluri. Din pãcate aspectul grafic lasã de dorit. În momentul parcurgerii unei categorii, dacã ai ºi norocul ca aceasta sã fie bogatã, citirea devine un lucru anevoios, rândurile lungi ºi dese fiind cheia marilor succese... Nici despre stil nu prea putem vorbi în acest sit, senzaþia fiind una de lipsã de spaþiu ºi lipsa dorinþei de perfecþiune. Deºi ºtirile la Rompress se pot citi cu diacritice, în fereastra ce îºi deruleazã conþinutul acestea lipsesc, diacriticile desigur, nu ºtirile.

Punctul forte al sitului îl constituie prezenþa unui catalog al firmelor româneºti, la data când scriu acest articol lista cuprinzând 4332 de firme. Spre deosebire de pagina principalã a portalului, aici formele devin mai clare, aspectul mai îngrijit ºi, ce e mai important, informaþia concisã ºi la obiect. Impresionantã este ºi modalitatea în care a fost construitã cãutarea dupã diferite criterii (localitate, denumire, clasã, activitate CAEN etc.). Existã chiar ºi o hartã interactivã unde poþi accesa firmele dintr-un anumit judeþ. Mai mult decât atât aceste pagini sunt la dispoziþia firmelor ce doresc sã aibã prezente datele de contact pe internet. pe aceeaºi linie este ºi secþiune de pagini personale. Aici se poate sã construieºti un sit personal simplu ºi elegant. Existã ºi diferite moduri de a cãuta, inclusiv prin þara de locaþie sau dupã interesele afiºate. Se mai poate rafina desigur aceastã cãutare, dar administratorii au destul de mult de furcã la ºtergerea siturilor nepersonalizate.

Sunt mai multe utilitãþi existente pe situl acesta. Dintre ele am remarcat dicþionarul explicativ al limbii engleze. Excelent din punct de vedere al timpului de acces ºi al complexitãþii rãspunsului. Tot la paginile gãzduite de kappa se aflã ºi diferite publicaþii. Din pãcate, neprevenit fiind, scrie doar Mozaicul presei, nu am gãsit decât trei ziare, din care unul e oricum mai jos. Mã refer la Ziarul personal. La fel ºi la starea vremii unde doar vreo cinci oraºe beneficiazã de prognoza meteo.
www.kappa.ro

Alabala
...portocala spune vorba descântecului de v-aþi ascunselea. Nu ºtiu de ce, dar nu-mi place sã vãd rafturi goale. Pesemne am rãmas de pe vremea anterioarã cu o anumitã fobie la lipsuri. Aici categorii sunt, slavã Domnului, dar mã întreb dacã nu ar fi fost normal ca sã existe ceva expus sã facã poftã ºi la alþii sã se înscrie. Din moment ce existã opþiunea de a crea o categorie nu vãd de ce se umple pagina cu subcategorii inutile. Nu am fãcut o numãrãtoare a celor înscriºi, dar nu cred cã paginile goale aduc clienþi. tot aici mai e ceva. Practica, de la Yahoo citire, ne învaþã cã subcategoriile din meniul principal pot fi apelate direct.

Cinstit sã fiu aºa mi s-ar pãrea normal. În plus aici existã informaþia cam câte situri sau firme sunt în aºteptarea includerii oficiale în baza de date. Interesant mi-am spus ºi m-am uitat la subcategorie. Din pãcate am prostul obicei de a-l pune pe Pristanda sã-ºi numere steagurile. restul sper cã-l bãnuiþi. Douã la ºcoala de fete...

Mi-au plãcut în schimb jocurile interactive. Fiind un pasionat al sokobanului mi-a fãcut plãcere sã îl gãsesc din nou, excelent realizat ºi foarte rapid. la fel sau aproape la fel de bine realizat este ºi capitolul gastronomic. Spun la fel de bine pentru cã existã totuºi niºte minusuri. De exemplu la inscriere modul de preparare nu implicã numãrul de porþii, dar la afiºare cam asta e. ªi iar am dat de minusul semnalat mai sus. Cauþi restaurante ºi gãseºti ioc... Intenþia nu face casã bunã cu realizarea. Aºtept un anunþ când se mai umple... O bilã albã pentru personalizarea sitului. Aici puteþi vizita o fotogalerie sau sã participaþi la lucrãrile unui cenaclu literar. La acesta din urmã lipsa diacriticelor joacã unele feste autorilor sitului. A se vedea "Concepte matematice ºi filosofice în poezia lui Nichita Stãnescu". M-ar fi interesat dar din pãcate... Nu ºtiu ce gândeºte autorul despre asta.
www.alabala.ro

Portal
Bun nume. ªi folositor. Îmi aduce aminte de Marchez. Am mai scris despre acest sit. Pe scurt ºi-a gãsit un stil pe care îl cultivã ºi bine face. În cei câþiva ani de când îl cunosc a evoluat, chiar dacã uneori sinuos. Pesemne preferã ocoliºurile. Eu liniile directe. Dar sã lãsãm divagaþiile. Interfaþa graficã elegantã a fost conceputã pentru o parcurgere rapidã ºi interesantã. Neajunsurile încep de la numere. Nu le-am înþeles aºa cum nu le-am înþeles mai sus. Ce rost are sã scrii patru ºi sã fie ºapte în realitate? Mult mai interesantã mi s-a pãrut sortarea siturilor înscrise dupã numãrul de accese ce pãleacã de aici. Dar dacã într-un loc greºeºti de ce nu ai face-o ºi aici. E de preferat ca vizitatorul sã nu fie aiurit pentru cã nu va mai crede nimic.

Pe lângã eleganþa designului, pe care am amintit-o, de altfel cu toate minisiturile derivate au o anumitã prestanþã ºi fineþe graficã, o altã caracteristicã importantã o constituie informaþiile utilitare de tot felul, de la prefixele telefonice pânã la adrese de bãnci nefalimentate încã. E un punct bun pentru un portal unde tipul acesta de informaþie trebuie sã fie la îndemânã. Subsiturile de care vorbeam sunt din ce în ce mai diverse. Culinarul ºi-a îmbunãtaþit forma de la ultimul meu articol, Med-info este relativ nou, foarte util, mai ales cã am gãsit un dicþionar, incomplet deocamdatã, dar destul de bogat. Am mai vãzut Maºini, Kiosk, Analyzer, Recomandã. Informaþii foarte utile ºi o bunã aºezare în paginã. Anumite lucruri îngreuneaºã afiºarea, cum ar fi de exemplu listele enorme. poate ar fi fost o idee mai buna ca sã se înceapã cu mai puþin lãsând clientul sã mãreascã numãrul de situri afiºate.
www.portal.ro

Bumerang
Am ºi eu o întrebare. Cine s-a gândit cã un articol, o ºtire, un text în general trebuie sã fie centrate? Mi-a plãcut ideea cu minisitul pentru Oscar, mai complet decât la alþii, dar centrarea textului este o catastrofã graficã dupã pãrerea mea. Deºi existã o listã suficient de mare de adrese ale ziarelor ºi revistelor, autorii paginilor au vrut sã fie excentrici ºi au folosit atributul center la greu. Toate lucrurile erau astfel aliniate ºi dupã ceva vreme am renunþat sã mai citesc ceva. De altfel nici nu a putut sã fie vorba de noutãþi majore sau de utilitãþi particulare, care sã transforme situl în ceva necesar sau sã fie cãutat doar pentru acele calitãþi particulare, sau cel puþin eu nu am gãsit. În afarã de revista proprie, la care nici acum nu m-am lãmurit dacã trebuie sã o ceri numãr de numãr sau nu, cu toatã pãrerea de rãu nu prea am ce semnala.
www.bumerang.ro

Alte concluzii
Existã foarte multe situri care la ora actualã de numesc portal. De obicei sunt doar un soi de motoare de cãutare cu ceva utilitãþi. Mai mult sau mai puþin veþi regãsi la ele o parte din observaþiile fãcute mai sus. În tabelul alãturat vã ofer o listã pe care puteþi sã o parcurgeþi ºi sã vã alegeþi ce doriþi. Siturile de mai sus nu sunt cele mai minunate sau favoritele mele. Am ales doar câteva nume pentru a vedea cam ce se poate. Nu-i vorbã cã vor evolua sau vor deceda ca orice fiinþã vie. Depinde de public în special. Evident cã nu existã o reþetã bãtutã-n cuie ºi ce am spus mai sus sunt doar pãrerile mele. Personal vãd internetul ca paleta unui pictor unde sunt puse culorile cu care lucreazã de obicei. Un portal trebuie sã dea vizitatorului posibilitatea de a-ºi alege paleta cât mai variat sau de fapt cât mai personal. În momentul când o astfel de opþiune va fi îndeplinitã cu succes, combinând puterea de cãutare, interfaþa graficã, personalizarea, domeniul de ºtiri preferat, atunci se cheamã cã un portal ºi-a atins scopul de a deveni cu adevãrat poarta de intrare în internet.

În tabelul alãturat veþi gãsi ºi alte situri mai mult sau mai puþin reuºite. le veþi putea judeca mai bine poate decât mine, dar nu uitaþi cã un portal nu e patul lui Procust.

http://expresiv.rohost.com
http://romania.thebans.com
http://romaniabynet.com
http://search.mic.ro
http://webindex.edison.ro
http://www.acasa.ro
http://www.afla.ro
http://www.archiweb.ro
http://www.axanet.ro
http://www.beautifulromania.com
http://www.betesda.com
http://www.cauta.home.ro
http://www.click.ro
http://www.clopotel.ro/

http://www.ebony.ro
http://www.fast.ro
http://www.gaseste.com
http://www.goldentop100.ro
http://www.index.ro
http://www.index2000.ro
http://www.iromania.com
http://www.la-start.ro
http://www.onlinemedia.ro
http://www.onlinero.com
http://www.plus.ro
http://www.repertoar.ro
http://www.resurse.com
http://www.ro.org

http://www.rofind.com
http://www.romaniacom.home.ro
http://www.rospotline.com
http://www.run.ro
http://www.start.ro
http://www.startpage.ro
http://www.stop.ro
http://www.top100.ro
http://www.unet.ro
http://www.verde.ro
http://www.vreau.com
http://www.zuky.ro
http://zbaghi.hypermart.net

Vinuri bune

România se aflã pe locul 12 în lume ca producþie de vinuri, având peste 330.000 ha de plantaþii viticole. La asemenea performanþe ºi luând în considerare sezonul, ne-am gândit sã aruncãm o privire criticã pe siturile producãtorilor de vinuri ºi, în general, pe siturile dedicate acestora.

Veþi vedea cã nu stãm rãu nici la acest capitol.

Casa de vinuri Pietroasa
Deºi realizatorii sitului ne pun la încercare rãbdarea cu niºte elemente grafice care se încarcã într-o veºnicie (unele imagini folosite ca fundal au aproape 80 kB iar majoritatea fotografiilor se apropie de 50 kB), meritã sã ne oprim un pic ºi la sediul virtual al casei de vinuri Pietroasa.

Prezentarea este bine structuratã ºi gãsim cu uºurinþã informaþii despre toate produsele. ªi nu numai atât: o listã care ne ajutã sã potrivim mai bine vinul cu mâncarea, date istorice ºi câteva adevãruri mai mult sau mai puþin cunoscute: "consumatorii de vin trãiesc mai mult" sau "cum reacþioneazã organismul uman la consumul moderat de vin". Un alt element deosebit îl constituie citatele celebre de pe (aproape) fiecare paginã. Avem chiar ºi posibilitatea sã candidãm pentru un post în domeniu, însã formularul care trebuie completat nu este tocmai prietenos. Iar trimiterea lui, ca ºi a celui de "feedback", poate genera oricui probleme pentru cã este trimis direct din browser (ceea ce presupune anumite setãri).
Realizarea tehnicã a sitului este aºadar departe de performanþã. Am menþionat deja graficele mult prea grele. La astfel de dimensiuni calitatea imaginilor ar trebui sã fie impecabilã. Nu este însã cazul aici... pe majoritatea sticlelor de vin se pot distinge greu detaliile. Pe anumite pagini apare bara de scroll orizontalã la orice rezoluþie. Ceea ce mi s-a pãrut cel mai enervant este faptul cã este dezactivatã funcþia butonului secund de la mouse cu scopul de a preveni furtul de conþinut. Cu riscul de a mã repeta, atrag aici din nou atenþia cã astfel de mãsuri de protecþie nu sunt deloc efective deoarece pot fi foarte uºor ocolite.

Diacriticele lipsesc aproape în totalitate de pe sit. Spun "aproape" deoarece pe ici-colo mai gãseºti câte un cuvânt cu "ã" ºi "î". Formatarea ºi paginaþia lasã ºi ele de dorit. Aºadar, e loc de mai bine. Situl mai câºtigã însã un punct în plus pentru versiunea englezã.

www.pietroasa.ro

Cotnari
Intrarea pe sit este una deosebitã. Iar ceea ce m-a uimit de la început a fost faptul cã existã ºi o versiune în limba rusã - pe lângã englezã ºi francezã. Dupã ce trecem de "poartã", ajungem direct pe "istorie". Pagina este un pic prea lungã, poate era mai bine sã fie împãrþitã în mai multe subpagini. De asemenea, prezenþa unui buton "Home" cred cã ar fi fost binevenitã. O secþiune numitã "imagini" îºi propune sã ne delecteze privirea... însã din pãcate fotografiile nu sunt de cea mai bunã calitate. Prezentarea vinurilor de Cotnari este bine realizatã, informaþiile fiind foarte detaliate. Asocierea unor versuri populare fiecãrui soi în parte mi s-a pãrut o idee extraordinarã: Cu pârdalnica ei fire, Grasa-i ca un cal arab / Duce-n cârcã om subþire / Dar prãvale pe cel slab. Bineînþeles cã acestea nu au putut fi traduse în versiunile strãine ale sitului. Pe fiecare paginã, în partea stângã ne trage cu ochiul un afiº "Buy online" (sunt încã în versiunea românã!). Se pare însã cã aceastã opþiune este de domeniul viitorului, deoarece "This section will be available soon! Thank you for your patiente!" ªi sunt tot în versiunea românã...

Mi-a plãcut foarte mult meniul de navigare combinat cu ciorchinii ºi frunzele de viþã de vie. Situl nu este deloc stufos ºi este uºor de parcurs. Poate un pic mai mult conþinut nu strica...

www.cotnari.ro

Murfatlar
Mã aºteptam ca situl acestui producãtor de vinuri sã îl gãsesc la www.murfatlar.ro însã acolo este altceva (vezi prezentarea www.angelli.ro). Dupã mai multe încercãri pe diverse motoare de cãutare am ajuns ºi la adresa oficialã a vinãriei: murfatlarwinery.com. Prima impresie nu a fost prea bunã. Nici nu am fost sigur cã este vorba despre Murfatlarul "nostru"... pentru cã numai dacã ai ochi buni, poþi distinge în graficul de pe pagina de intrare "2001 Sauvignon Blanc Murfatlar România". Faptul cã existã ºi o versiune românã, pe lângã germanã ºi englezã, m-a convins pânã la urmã cã sunt la locul potrivit. Fac clic pe aceasta ºi - spre nemulþumirea mea - se deschide o fereastrã nouã în care începe sã se încarce o prezentare Flash. Sã nu credeþi cã sunt un duºman al Flash-ului, dimpotrivã. Dar pânã acum nu am înþeles de ce orice sit realizat astfel trebuie sã se deschidã într-o fereastrã separatã. Voi reveni asupra problemei...

Nu dureazã mult ºi situl este încãrcat. Am fost plãcut surprins de designul ieºit din comun. Tãierea fotografiilor în douã pãrþi - imagine propriu-zisã ºi schiþã - te face sã vrei sã vezi mai mult. Pozele de petrecere - cu câteva excepþii - par a fi luate dintr-un vechi album de familie dar se potrivesc de minune cu ideea prezentãrii. Unele sunt tipic româneºti (studiaþi-le un pic ºi veþi vedea la ce mã refer), fiind înlocuite cu alte imagini mai "normale" pe variantele germanã ºi englezã. Avem chiar ºi un fundal sonor pe mãsura atmosferei create, iar faptul cã realizatorii nu au uitat butonul de pornire/oprire a sonorului m-a convins cã situl este fãcut de profesioniºti. Structura este ºi ea ingenioasã: omu', soiu' ºi butoiu' sunt cele trei puncte din meniul de navigare. Am însã o remarcã: textul este, în general, cu un caracter prea mic ºi - din acest motiv - destul de greu de urmãrit. Ajungând la secþiunea "Sortimente" suntem din nou bombardaþi cu ferestre noi. Preferam ca prezentarea sã nu se extindã în acest fel... Tot la punctul butoiu' am gãsit "Poze din strãinãtate". Nu pot sã îmi dau seama care a fost intenþia realizatorilor, însã nu am gãsit nici o pozã ci doar o listã cu târgurile internaþionale la care s-a participat. Mai aflãm aici cã "producþia developatã" a fost de 10 milioane de litri în 2001. Mai multe detalii la acest capitol cred cã ar fi fost binevenite. Pe versiunile celelalte ale sitului gãsim însã mult mai multe informaþii. N-am înþeles de ce s-a considerat cã acestea nu sunt interesante pentru publicul vorbitor de limbã românã. ªi dacã tot veni vorba de limba românã, trebuie sã atrag (pentru a câta oarã?) atenþia cã nu am gãsit nici o urmã de diacritice, ã-â-î-º-þ lipsind cu desãvârºire pe acest sit.

În pofida celor câteva abateri, situl constituie una din cele mai deosebite prezentãri virtuale ale unui producãtor de vinuri din România. O indexare mai bunã la motoarele de cãutare ºi înscrierea în diverse directoare web, l-ar face cu siguranþã mai cunoscut.

Sec de Murfatlar
Pãstrãm fidelitatea faþã de marcã ºi ne oprim pe situl sortimentului Sec de Murfatlar. Pe acesta am ajuns printr-o legãturã de pe murfatlarwinery.com. Este remarcabilã iniþiativa creãrii unui sit de sine stãtãtor pentru un singur sortiment. Ca ºi pe situl-mamã, prezentarea propriu-zisã se deschide într-o fereastrã separatã. Din nou suntem întâmpinaþi cu un sunet de fundal, de data aceasta însã mult mai vioi. Nu am putut sã îl ascult mai mult de 10 secunde, aºa cã am apãsat rapid pe butonul "fãrã sunet". Nu din cauzã cã ar fi nepotrivit, dar în general mã deranjeazã aceste efecte sonore care se repetã la nesfârºit.

Situl conþine cam tot ceea ce poate sã îl intereseze pe consumatorul de vin sec.

Realizatorii ne spun clar ºi rãspicat cui se adreseazã: "dacã nu ai chef sã faci ceea ce vrei sã faci fãrã sã te gândeºti prea mult nu ai ce cãuta pe siteul acesta. sec." Avem aºadar o prezentare destul de seacã a sortimentelor de vinuri seci - albe ºi roºii :-). Apoi aflãm cu ce fel de mâncãruri se potriveºte fiecare în parte, lucru ce mi se pare extrem de util. Cum altfel aº fi putut ºti cã la carnea de miel se potriveºte atât un Cabernet cât ºi un Merlot. Ca ºi pe murfatlarwinery.com, textul este prea mic ºi fãrã diacritice. Avem de asemenea posibilitatea de a urmãri reclamele care au apãrut la TV odatã cu promovarea mãrcii respective. Veþi avea nevoie de QuickTime ºi de o conexiune destul de bunã, pentru cã un clip are în medie 2-3 MB. Putem vedea însã ºi posterele care au apãrut în decursul campaniei. Mã aºteptam ca dimensiunile acestora sã fie astfel concepute, încât sã poatã fi salvate ca wallpaper pentru calculator. Nu este însã cazul. Pe lângã o secþiune destul de firavã cu noutãþi, poate fi consultatã o listã a "kefurilor seci" care au avut loc în 2000 ºi 2001. ªi aici am avut neplãcuta surprizã sã fiu asaltat de ferestre noi la fiecare clic.

Aºadar un sit reuºit, pe gustul celor care "gustã unul sec". Nu uitaþi sã vã semnaþi în "guestbook".

www.secdemurfatlar.ro

Angelli
Dupã cum v-am spus, am intrat la adresa murfatlar.ro ºi, spre surprinderea mea am descoperit situl Angelli. Cum s-a ajuns la aceastã situaþie ºi despre legãtura Murfatlar - Angelli nu cred cã are rost sã discutãm. Cert este cã murfatlar.ro ºi angelli.ro sunt identice.

Un sit simplu, atât din punct de vedere grafic, cât ºi al conþinutului. Ceea ce m-a derutat total este meniul de navigare. Atunci când mergi pe unul din puncte, acesta dispare. Ar fi fost mult mai bine sã rãmânã la locul lui ºi sã fie doar dezactivat link-ul respectiv. Fontul serifat folosit pentru prezentarea generalã nu este cel mai adecvat iar contrastul dintre text ºi fundal este destul de slab. Acestea îngreuneazã mult parcurgerea conþinutului. La "produse" avem multe sortimente, însã pe noi ne intereseazã numai vinul. Imaginile sunt de calitate destul de slabã, însã textul care le însoþeºte reuºeºte sã descrie foarte bine caracterul produselor. Interesant este faptul cã se specificã atât temperatura la care trebuie servit vinul, cât ºi gustãrile cu care poate fi asociat cel mai bine. În secþiunea "distribuitori" gãsim doar o hartã a României ºi o scurtã explicaþie. Niºte date concrete ar fi binevenite... pentru cã s-ar putea sã vreau sã cumpãr vinurile direct de la distribuitorul din oraºul meu J.

La punctul "evenimente" aflãm cã "nu sunt evenimente curente".

Situl nu este uºor de parcurs iar un pic mai multã grijã pentru detalii i-ar fi dat cu siguranþã un aspect mai plãcut. ªi aici un punct în plus pentru versiunea englezã.

www.angelli.ro

Jidvei
Nu este doar un sit, ci un ghid complet pentru oricine este interesat de vinuri. Mai întâi o micã observaþie: textul putea fi cu o unitate mai mare. Aºa, este dificil de citit, mai ales la rezoluþii mari ale monitoarelor. Am rezolvat parþial problema mãrind fontul din browser (View > Text size > Larger în Internet Explorer sau View > Increase Font în Netscape). Pe alocuri va fi însã afectat designul general al paginilor. Primul lucru care mi-a atras atenþia, intrând pe versiunea românã, a fost "ghidul cumpãrãtorului". Aici veþi afla tot ceea ce trebuie sã ºtiþi despre vinuri, în general, dar ºi o serie de detalii care vã vor transforma într-un adevãrat specialist. Menþionez doar câteva: ierarhizarea vinurilor dupã tãria alcoolicã, explicaþia prescurtãrilor pe care le gãsim uneori pe etichete (DOC, DOCC, CMD, CT, CIB), secretele degustãrii ºi servirii, sfaturi pentru cumpãrare etc. Am gãsit aici câteva lipsuri: secþiunile "Restaurante" ºi "Termeni de specialitate", par a fi în construcþie.

Mergând pe prezentarea producãtorului vom gãsi tot ceea ce ne-ar putea interesa. Impresionant este portofoliul de premii obþinute de-a lungul timpului de vinurile Jidvei (sunt prezentate toate medaliile obþinute la concursuri naþionale ºi internaþionale începând din anul 1958!).

Prezentarea produselor, chiar dacã nu este spectaculoasã, nu lasã nimic la voia întâmplãrii. Acolo unde este cazul, sunt disponibile toate variantele în care este comercializat vinul respectiv. Existã ºi câte o variantã mãritã a imaginilor cu sticlele de vin, astfel încât putem sã reþinem detaliile, pentru a ni le reaminti mai uºor când ne aflãm în faþa rafturilor dintr-un magazin.

Interesant este faptul cã putem oricând sãri la varianta englezã a paginii pe care ne aflãm, chiar dacã situl este realizat cu ajutorul cadrelor. Aºadar, un sit aproape perfect (ar fi fost perfect dacã scrisul era un pic mai mare ºi nu lipseau diacriticele).

www.jidvei.ro

Vinterra
Un sit destul de elegant, bine structurat ºi uºor de urmãrit. Nu am gãsit însã versiunea românã, pentru cã link-urile de pe prima paginã (english/romana/deutsch) nu duc nicãieri. Aºa cã am mers pe varianta implicitã - engleza. Vinurile sunt prezentate în cel mai mic detaliu, inclusiv zonele din care provin. Un singur lucru nu mi s-a pãrut în ordine, ºi anume folosirea de fonturi diferite pe unele pagini. Unitatea sitului nu a fost însã afectatã prea mult, aºa cã trecem cu vederea. Mai multe nu ar fi de spus.

www.vinterra.ro

The Carpathian Winery
"Bine ati venit! Sunt Gheorghe si am sa va povestesc despre Carpathian Winery, care a fost construita lânga via mea". Mi-a plãcut atât de mult aceastã primã frazã de pe sit încât nu am putut sã-l trec cu vederea. Cu toate cã folosesc tehnici ceva mai avansate (ASP), paginile suferã foarte mult la capitolul design ºi paginaþie. În ceea ce priveºte conþinutul, gãsim într-adevãr o serie de poveºti destul de interesante ºi peste tot suntem însoþiþi de acest personaj "Gheorghe". Pe alocuri suntem însã aruncaþi fãrã voia noastrã în versiunea englezã. În plus, existã multe secþiuni care sunt în construcþie, iar ultima ºtire publicatã pe sit dateazã din 27 August 2001, semn cã situl a fost probabil pãrãsit. Nici reþetele nu le-am gãsit, ci doar titlurile lor. Pe rezoluþii mai mici meniul de navigare nu este afiºat corect iar defectele ar putea continua. Ideea generalã a sitului este extraordinarã, dar finalizarea nu este deloc reuºitã (se pare cã situl nu a fost finalizat niciodatã). Pãcat!

www.carpathian-wine.com

In vino veritas
Sunt doar 3 pagini HTML, deci nu am putea sã îl numim sit. Nu trebuie însã trecut cu vederea, deoarece conþine lucruri despre vinuri pe care nu le-am întâlnit altundeva. Veþi afla cum puteþi folosi vinul ("de calitate") ca leac. Iatã un exemplu: "pentru durerea de cap, se pun în vin flori de soc ºi dupã 15 minute se pun pe cap, ca o compresã". Trebuie sã mãrturisesc ca n-am încercat nici unul din aceste leacuri bãbeºti, dar sunt tare curios dacã funcþioneazã. Vã las pe voi sã descoperiþi celelalte "învãþãturi" de pe sit. Avem aici ºi legea viei ºi vinurilor pentru "cine a uitat ca vinul se mai face si din struguri" - o aluzie tare subtilã la adresa celor care produc vinuri sintetice. Nu am prea înþeles cui aparþin aceste pagini web ºi care este scopul lor, dar avem niºte numere de telefon ºi o adresã de email.

www.vinuri.go.ro

Vin bun
Ca orice naþiune cu tradiþie într-ale vinului, trebuie sã avem ºi cel puþin un portal dedicat în totalitate acestei bãuturi. Intrarea pe sit este foarte bine realizatã ºi, spre uimirea mea, acesta este disponibil în cinci limbi. Nu îmi vine sã cred, aºa ca încep cu versiunea italianã.

Pare OK, dar pe alocuri am descoperit câteva secþiuni "under construction". Legãturile spre francezã, englezã ºi germanã duc însã toate pe versiunea englezã, care la rândul ei este pe alocuri în construcþie. Cu entuziasmul tãiat, intru pe versiunea românã. Gãsesc "114 vinuri online" cu diverse posibilitãþi de cãutare: dupã producãtor, dupã regiune, dupã soi etc. Fiecare sortiment este prezentat detaliat, cu câte o imagine cu sticla în care este ambalat ºi eticheta care îl însoþeºte. Foarte practic mi s-a pãrut faptul cã la fiecare vin ne este recomandat ºi paharul din care trebuie servit. Impresionant. De asemenea, avem un "ABC al vinurilor" foarte voluminos ºi interesant, cu informaþii dintre cele mai diverse.

Observ ºi existenþa unui forum precum ºi a unui club, dar acestea nu par a fi prea populate. Situl a fost conceput ca un magazin virtual de vinuri, însã aceastã facilitate este încã în faza de teste. Din acest motiv lipseºte ºi oferta specialã. În schimb ne putem abona la newsletter, pentru a primi lunar cele mai actuale informaþii din lumea vinurilor.

În concluzie, situl nu este încã finalizat, chiar dacã se pare cã existã de multã vreme. Ideea unui astfel de portal mi se pare deosebitã, iar realizarea sa nu este cu siguranþã uºoarã. Aºteptãm varianta completã.

www.vinbun.ro

Vinarte
Un alt producãtor de vinuri cu un sit destul de complex. Gãsim toate informaþiile despre companie, podgorii ºi produse. Vinurile sunt prezentate atât separat, cât ºi grupate pe game. Combinaþia de Flash cu HTML mi se pare destul de reuºitã, dar se putea insista un pic mai mult pe aºezarea textului în paginã. Ceea ce mi s-a pãrut deosebit este faptul cã firma are distribuitori în toate colþurile lumii. La acest capitol mi-ar fi fãcut plãcere sã gãsesc mai multe detalii. Poate sunt confidenþiale :-). Impresionant este faptul cã situl este disponibil în cinci limbi.

www.vinarte.com

Cricova Acorex
Probabil nu aþi auzit de acest producãtor, deoarece este din Republica Moldova. Analizând siturile româneºti despre vinuri, am zis sã aruncãm ºi o privire la vecinii noºtri. Acesta este un sit foarte voluminos ºi bine realizat, disponibil în rusã, englezã ºi românã. Un intro foarte sugestiv în limba englezã ne pregãteºte pentru prezentarea detaliatã a acestei firme ºi a produselor sale. Legãtura spre românã nu a funcþionat pe prima paginã, aºa cã am intrat pe englezã ºi am schimbat apoi limba. Avem multe opþiuni în meniul de navigare. Pe noi ne intereseazã însã mai întâi vinurile. Dupã un pic de chibzuinþã, intru pe "Producþia". Aici mã întâmpinã un motor de cãutare destul de complex. Las toate categoriile pe "Totul" iar baza de date îmi afiºeazã (probabil) toate vinurile. Numãrul de sortimente este impresionant. Fiecare este prezentat în detaliu ºi nu lipsesc imaginile (în variantã micã ºi mare) cu sticla ºi eticheta.

O altã prezentare interesantã este cea a tehnologiei pentru obþinerea vinului. Sunt menþionate toate etapele, de la podgorii la îmbuteliere ºi terminând cu depozitarea. În rest, gãsim cam tot ceea ce se gãseºte pe un sit complex: ºtiri, carte de oaspeþi, un concurs, legãturi, harta sitului etc. Foarte utilã mi s-a pãrut secþiunea "Întrebãri adresate frecvent vinificatorului", care cuprinde o listã tip FAQ, cu posibilitatea de a pune întrebãri speciale.
Situl este aºadar un model demn de urmat.

www.acorex.net

S-ar putea sã mai fie ºi alte situri pe aceastã temã. Le-am prezentat pe cele pe care le-am gãsit în motoarele de cãutare ºi care mi s-au pãrut cele mai interesante. Acestea fiind spuse, vã urez degustare plãcutã. Eu m-am hotãrât deja cu ce sã îmi ud gâtul în seara asta, dar nu o spun pentru a nu vã influenþa deciziile.

Ia armaghidonu', neamule!

De la an la an prezenþa româneascã pe internet se diversificã. Nu numai siturile personale sau firmele ce-ºi doresc sã îºi facã simþitã prezenþa în noul comerþ electronic, dar ºi rapoarte de tot felul. Cum ceea ce numim de obicei "avalanºa informaþionalã" are drept promotori pe vânzãtorii de ºtiri, sã vedem ce mai e nou la capitolul ziare unde unii au rãmas pe loc, alþii au luat-o înainte, iar câþiva s-au gândit sã-ºi tragã un drãguþ de bizniz electronic doar pentru diasporã, pe principiul cã dolarii lor sunt mai inteligenþi decât lei noºtri. Eu le urez succes ºi la mai mare.

Ce ne dorim de la un ziar pe internet? Sã începem cu articolele. Dacã se poate, sã fie toate. Apoi sã pot citi normal. Înþeleg prin aceasta un format care sã nu îmi producã dureri de ceafã prin lungimea rândurilor ºi un contrast bun, fãrã "descoperiri" grafice 'telijente. Ar fi importantã prezenþa unor date sintetice interesante, cum ar fi vremea, cursul valutar sau stirile cele mai importante. Din punct de vedere tehnic vom urmãri mai ales timpul de încãrcare în raport cu informaþia paginii respective ºi arhivele. Orice surplus va fi cotat ca un bonus dat cititorilor ºi deci binevenit.

Adevãrul
O schimbare fundamentalã. Trecerea de la o "ciosvârtã" de ziar electronic la un sit de amploarea celui de acum mã face sã cred cã au stat cu folos pentru a definitiva un model de mult aºteptat. Proiectat pentru 800x600 cu spaþiul folosit la maximum, cu o graficã elegantã, fãrã sã fie exageratã, având elemente distinctive bine definite, paginile acestui sit sunt dupã pãrerea mea un bun exemplu în domeniu. Meniuri multiple, rubricaþia prezentã atât sus cât ºi, detaliat, în subsolul paginii, rezumat cu ºtirile cele mai importante ale zile, date meteo ºi curs valutar, o nouã modalitate de arhivare a numerelor vechi, iatã lista celor mai importante atuuri ale noii prezenþe pe internetul românesc. O altã bilã albã pentru contrast ºi formatarea paginii. Mai dau una pentru ideea de trimitere prin e-mail sau de a tipãri articolul dorit. Mai mult decât atât, la transmiterea lui prin poºta electronicã poþi adãuga o observaþie ºi formatul este la fel cu cel din ziar incluzând ºi fotografia aferentã. La "bomboane" putem trece capitolul "Dosare" constituit din articolele apãrute în decursul vremii având ca temã câte o anchetã declanºatã de ziarul Adevãrul. Recunosc cã am parcurs cu plãcere situl, fãrã a avea impedimente majore de acces, mai ales cã multitudinea de posibilitãþi oferite sunt gândite în aºa fel încât totul sã fie natural ºi cât mai divers. Încã proaspãtã, arhiva este în stare de funcþionare ºi cãutarea merge bine. Poate se vor putea pune acolo ºi numere anterioare trecerii la noua formã. Situl este încã în dezvoltare ºi promite mai multe facilitãþi precum o galerie foto, legãturi utile etc.

Sã trecem la minusuri. Deºi redactorul ºef este ºi poet, nu am gãsit acel minim respect pentru limba românã numit "diacritice". Invocarea unor impedimente tehnice nu este un motiv. Cred cã ziarul este e-"cules" ºi este tipãrit cu binecunoscutele caractere româneºti. Cred cã unele dintre pamfletele dumnealui ar putea fi citite întocmai ºi nu aproximate în romglezã. Mde... Apoi ce rost are ca promisiunile sã fie prezente la Dosare? Un mic buton, care sã trimitã la o paginã unde se poate citi despre noutãþi în sit sau dezvoltarea ulterioarã, ar fi fost preferabil. Acolo putea fi cazat ºi "My Adevãrul", pentru cã "under construction" este perimat. La "Vremea în alte oraºe" am gãsit un amestec interesant. Parþial noros la Cluj-Napoca ºi "Partly Cloudy/ Wind" la Târgu-Mureº. La Constanþa nimic deºi dupã semne tot aia. Un pic de atenþie nu ar strica. Tot la neajunsuri trec ºi adresa unicã de guvernãmânt pentru toþi redactorii indiferent de cât de editorialiºti sunt ei. De altfel la redacþie gãsim Consiliul Director, dar ºi trimitere la acelaºi consiliu. Nici aici nu gãsim adrese de e-mail. În rest nu se pomeneºte numele vreunui redactor, vreunui ºef de rubricã... Avem parte în schimb de un statut, care nu þine loc de informaþii de contact.
www.adevarul.ro

Cotidianul
Mult mai clasic, situl ziarului Cotidianul nu îºi propune decât o redare cât de cât fidelã cu puþine plusuri oferite vizitatorilor. În primul rând îþi sare în ochi spaþiul folosit neeconomic, lipsa diacriticelor ºi "fonturile" serifate împroprii unui contrast bun pe ecranul monitorului. Meniul, plasat doar în stânga paginii, se schimbã odatã intrat pe altã paginã decât prima ºi creazã un discomfort celui care încearcã sã citeascã, aventurã la care va renunþa curând din cauza rândurilor prea lungi. De altfel la rezoluþia citibilã de 800x600 butoanele îºi pierd acurateþea devenind uºor neclare. Senzaþia de lucru pãrãsit la jumãtate e întãritã de secþiune "english" unde nu prea am gãsit ceva de citit. ªtirile cele mai importante ale zile sunt nefericit plasate într-o fereastrã ce se deschide enervant la fiecare apelare a primei pagini. Motivul l-aþi ghicit, "Votaþi pentru noi în Top 100". Altfel pe o coloanã nesfârºitã, pusã în dreapta paginii, sunt înºiruite alandala titlurile. Dacã în prima paginã butoanele meniului sunt împãrþite dupã o oarecare logicã, pe alte pagini ele sunt puse ototva ºi nu prea îºi pãstreazã locul. Mai existã ºi titluri subliniate contraindicate pe web datoritã conotaþiei funcþionale de a semnala o legãturã la altã adresã. Deºi la Editorial gãseºti adresa de e-mail a lui Octavian Paler (alt scriitor fãrã diacritice), la redacþie nu mai figureazã decât redactorul ºef, care oricum nu rãspunde la misive. Existã ºi o paginã de intermedieri la care vezi "job"-uri. De fapt oarece articole pentru cã locuri de muncã în România nu prea sunt pe acolo. Pe scurt o apariþie doar ca sã fie. Singurul lucru pe care l-am reþinut pentru vizite viitoare a fost prezenþa suplimentului LA&I, Litere, Arte, Idei, (www.cotidianul.ro/lai/LAI.htm) oferit integral în format pdf. ªi pentru cã veni vorba, revistele pe internet nu sunt o culturã alternativã...
www.cotidianul.ro

Jurnalul Naþional
Un sit uºor de parcurs fãrã multe surprize, dotat cu toate cele necesare sau aproape toate pentru cã veþii gãsi doar ã, î ºi â, dar nu º sau þ. Spaþiu destul de bine folosit face ca situl sã fie citit în mod plãcut, deºi trimiterea la Gazeta Sporturilor ocupã cam prea mult spaþiu într-o paginã proprie unei rezoluþii de 1024x768. Existã ºi o arhivã a vechiului sit, soluþie bunã chiar dacã nu s-a fãcut o reevaluare a lungimii rândurilor. Pe lângã posibilitatea de a tipãri ºtirea sau a o expedia prin poºtã electronicã, a fost creatã o posibilã particularizare de intrare pe sit, conform unei înregistrãri. O altã notã bunã o reprezintã posibilitatea de a trimite corespondenþe ºi comentarii la articolele apãrute. Din pãcate la "link"-uri (de ce nu folosim cuvântul legãturã nu înþeleg) sunt surprinzãtor de puþine, doar cele din trustul de presã care patroneazã ziarul. Sã fie frica de concurenþã chiar atât de mare? Totuºi este un sit plãcut, util, chiar dacã nu gãseºti pe undeva care este componenþa redacþiei. Aº fi preferat o mai mare compactizare pentru a fi citit ºi pe 800x600, dar, cum în curând vom trece la rezoluþii mai procopsite, nu e bai mare. Interesantã precizarea numãrului de caractere la fiecare articol în rezumat. Un amãnunt folositor celor legaþi la internet prin dial-up.
www.jurnalul.ro

Prosport
Nu numai cotidienele obiºnuite au situri de web, ci ºi cele specializate, mai ales cele dedicate sportului, precum Prosport. Situl este vioi interesant ºi bine garnisit cu informaþie, chat, pariuri "live", dar ºi mondenitãþi despre soþiile unor fotbaliºti. ªi aici starea diacriticelor este parþialã, ce sã-i faci. Mãcar Ovidiu Ioaniþoaia este doar jurnalist. Existã ºi posibilitatea de a da anunþuri, de a face cumpãrãturi sau de a vinde oarece sau de a cumpãra într-un bazar propriu. Ar fi de preferat ºi aici compactizarea spaþiului folosit pentru cã derularea devine uneori obositoare. M-a bucurat existenþa forumului ºi opþiune de a putea trimite comentarii la diferite articole. Modalitãþile de a fi mereu în contact cu publicul trtebuie sã fie exploatate cu atenþie, dar ºi cu dãrnicie. Nu am gãsit pânã acum vreo satisticã afirmativã la întrebarea urmãtoare: existã vreo scãdere a tirajului în urma publicãrii totale a ziarului, revistei, pe internet? În mod normal situl nu este un criteriu de dezavantaj, ci un mijloc de apropiere. Prosport ºtie sã facã aceasta ºi cred cã beneficiazã de o cotã suficient de bunã în urma legãturii directe cu cititorii sãi. În cazul de faþã a fost adãugat ºi un loc unde se pot vinde diferite obiecte amatorilor, mod bun de a îmbina plãcutul cu utilul. tot interesantã mi s-a pãrut ºi mica rubricã de televizãri ale unor evenimente sportive.
www.prosport.ro

Dacã stãm sã ne gândim bine, ºtirile de ultimã orã nu mai sunt apanajul strict al ziarelor ºi atunci te întrebi de ce ai nevoie de un sit pentru un ziar. E nevoie de ceva mai mult decât simpla copie pe ecran. În acelaºi timp evoluþia unui astfel de sit este o necesitate pentru a capta atenþia cititorilor. Din aceastã cauzã mi-au plãcut schimbãrile la faþã ºi cãutarea unor modalitãþi noi de a veni în contact cu publicul. Nu ºtiu câþi dau bani pe existenþa pe web, dar nu vãd un viitor prea interesant hârtiei. Desigur totul e perisabil, cu atât mai mult "scripta manet" e mai adevãratã pe internet. Cei care rãmân pe loc încãpãþânându-se sã nu dinamizeze paginile proprii sau sã le trateze cu indiferenþã, mai devreme sau mai târziu vor plãti. Cum? Simplu. Prin a fi uitaþi.